LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 204 | Orașul lui Zelenski, amenințat de inundații după ce rușii au lovit cu rachete barajele

Autoritățile ucrainene au găsit un loc de înmormântare în masă a peste 440 de cadavre în orașul Izium, din est, care a fost recucerit de curând de forțele ucrainene, a declarat un șef al poliției regionale, informează The Guardian.

Serhiy Bolvinov, investigatorul șef al poliției pentru regiunea Harkov, a declarat pentru Sky News că unele persoane au fost ucise de bombardamente și lovituri aeriene.

„Pot spune că este unul dintre cele mai mari locuri de înmormântare dintr-un oraș mare din (n.r. – zonele) eliberate… 440 de cadavre au fost îngropate într-un singur loc. Unii au murit din cauza focului de artilerie… alții au murit din cauza loviturilor aeriene”, a spus Serhiy Bolvinov.

Mai multe detalii: Un loc de înmormântare în masă din Ucraina, cu 440 de cadavre, a fost descoperit în Izium

Armata ucraineană a declarat joi că eforturile Rusiei de a avansa în regiunea Doneţk continuă, dar au fost dejucate. De asemenea, a susținut că unele unități rusești care se retrag în regiunea Harkov au fost desființate, transmite CNN.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

„Inamicul continuă să-și concentreze eforturile pe încercările de a ocupa pe deplin regiunea Donețk… Inamicul ne bombardează pozițiile de-a lungul liniei de contact, încearcă să ia măsuri pentru a regrupa trupele în direcții separate”, a transmis armata.

Vorbind cu reporterii după ce s-a întors dintr-o călătorie de trei zile în Kazahstan, Papa Francisc a îndemnat Kievul să fie deschis la un eventual dialog cu Rusia, relatează The Guardian.

Suveranul pontif a fost întrebat dacă este corect din punct de vedere moral ca țările să trimită arme în Ucraina. „Aceasta este o decizie politică care poate fi morală, acceptabilă din punct de vedere moral, dacă se face în condiții de moralitate…Autoapărarea nu este doar licită, ci și o expresie a iubirii pentru patrie. Cineva care nu se apără, care nu apără ceva, nu iubește acel ceva. Cine apără (ceva) îl iubește”, a spus Papa Francisc.

„Poate fi imoral dacă intenția este de a provoca mai multe războaie, sau de a vinde arme sau de a arunca arme de care (o țară) nu mai are nevoie. Motivația este cea care, în mare parte, califică moralitatea acestei acțiuni”, a continuat Papa Francisc.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Papa a fost întrebat, de asemenea, dacă Ucraina ar trebui să negocieze cu Rusia și dacă există o „linie roșie” pe care Ucraina ar trebui să o traseze, în funcție de activitățile Rusiei, după care ar putea refuza să negocieze.

„Este întotdeauna dificil să înțelegi dialogul cu țări care au început un război… este dificil, dar nu trebuie să fie neglijat. Nu aș exclude dialogul cu nicio putere care se află în război, chiar dacă este cu agresorul. … Uneori trebuie să purtați un astfel de dialog. Miroase urât, dar trebuie făcut”.

Rusia „a folosit deja unele arme hipersonice în războiul din Ucraina aproape fără niciun efect”, potrivit secretarului adjunct al apărării din SUA, Kathleen Hicks, notează CNN.

Hicks a făcut aceste remarci în timpul unei discuții în cadrul Summitului AFCEA/Intelligence and National Security Alliance 2022 Intelligence and National Security de joi.

În esență, toate rachetele sunt hipersonice – ceea ce înseamnă că se deplasează cu o viteză de cel puțin cinci ori mai mare decât cea a sunetului, mai scrie CNN.

15 sept. 2022 - Acum 2 ani

15-09-2022

Duma de Stat a Rusiei vrea să-l convoace la raport pe Serghei Şoigu

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Camera inferioară a Parlamentului rus ia în calcul convocarea ministrului apărării, Serghei Şoigu, pentru a-l supune unui interogatoriu într-o şedinţă cu uşile închise, a declarat joi deputatul Serghei Mironov, citat de publicaţia rusă Kommersant și Reuters.

Este fără precedent ca Duma să-l convoace la raport pe ministrul apărării. Recent, forțele ruse au fost criticate deschis, chiar la televiziunea rusă, de către experţi militari după victoriile ucrainene în regiunea Harkov.

Mironov, un susţinător al invaziei Rusiei în Ucraina, lider al micului partid pro-Kremlin „Rusia Justă”, a fost citat spunând că Consiliul Dumei de Stat – care se ocupă de afacerile camerei inferioare – ar putea dezbate această problemă luni. Mironov afirmase miercuri, pe Twitter, că partidul său a propus o şedinţă cu Şoigu „pentru ca deputaţii să poată vorbi cu el în spatele uşilor închise şi să-i pună toate întrebările care ne interesează pe noi şi pe cetăţeni”.

Mai multe informaţii: Duma de Stat a Rusiei vrea să-l convoace la raport pe Serghei Şoigu după înfrângerile din nord-estul Ucrainei

Liderul Ceceniei, Ramzan Kadîrov, a făcut apel joi, pe Telegram, la regiunile din Rusia să mobilizeze luptători pentru războiul din Ucraina, transmite CNN.

„Rusia este un stat federal în care regiunile pot fi inițiatorii oricăror proiecte. O astfel de iniţiativă ar trebui să fie astăzi automobilizarea”, a transmis Kadîrov.

„Cred că fiecare lider al regiunii este destul de capabil să pregătească, să antreneze și să doteze cel puțin o mie de voluntari”, a adăugat Kadîrov.

Serghei Aksenov, liderul numit de Rusia în Crimeea, a transmis că susţine poziţia lui Kadîrov. „Susțin pe deplin inițiativa liderului Republicii Cecene, prietenul și fratele meu Ramzan Kadîrov, de a pregăti voluntari în regiuni”.

„Trebuie să depunem toate eforturile pentru a-i înfrânge pe naziști cât mai repede posibil și pentru a restabili pacea”, a adăugat Aksenov.

Potrivit acestuia, Crimeea a adunat deja peste 1.200 de voluntari și că formează încă două batalioane, cărora le oferă echipament.

Forțele ruse au lansat astăzi 33 de atacuri cu rachete asupra unor obiective militare și civile din Ucraina, avariind infrastructura a peste 20 de localități din regiunile Dnipropetrovsk, Herson, Zaporojie, Donețk, Harkov și Mykolayiv, a anunțat statul major al forțelor armate ucrainene în informarea zilnică, relatează The Guardian.

Statul major a precizat că forțele ruse își îndreaptă atenția spre ocuparea completă a regiunii Donețk, menținerea teritoriilor capturate și perturbarea activităților trupelor ucrainene în alte zone.

„Rămâne amenințarea unor lovituri aeriene și cu rachete pe întreg teritoriul Ucrainei”, a avertizat statul major general.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut SUA, Germaniei, Italiei, Franței și Israelului să furnizeze sisteme de apărare aeriană pentru a contracara atacurile rusești asupra infrastructurii civile, în timpul unei conferințe de presă susținute joi cu Ursula von der Leyen, transmite CNN.

Oficialii ucraineni sunt îngrijorați de faptul că, după ce a suferit pierderi pe câmpul de luptă, Moscova se orientează spre lovituri cu rachete asupra infrastructurii civile critice.

În ceea ce privește sistemele de apărare aeriană, Zelenski a declarat că, pe lângă discuțiile cu SUA, „discutăm cu Franța, Italia, Germania și Israel, deși nu am primit o reacție pozitivă din partea acestuia din urmă [Israel]. Nu sunt multe țări capabile să ne garanteze protecția cerului în ceea ce privește apărarea aeriană. Această problemă trebuie rezolvată în jurul acestor cinci țări”.

Loviturile cu rachete rusești au avariat o stație de pompare a apei de la un baraj important din orașul Krivoi Rog din centrul Ucrainei, unul dintre cele mai recente atacuri ale Moscovei într-o serie de bombardamente asupra infrastructurii civile.

În timpul conferinței de presă, Zelenski a cerut, de asemenea, mai mult armament pentru a încerca să-și consolideze câștigurile și să finalizeze acest război cât mai repede posibil.

Compania aeriană low-cost Wizz Air a confirmat joi pentru CNN că a operat aeronava care a zburat marți din Ucraina spre Polonia, fiind pentru prima dată din aprilie când un avion comercial a părăsit Ucraina.

„Wizz Air confirmă că, în urma unei evaluări aprofundate a riscurilor și a unei pregătiri minuțioase, aeronava sa cu baza în Lviv a plecat de pe Aeroportul Internațional Danylo Halytskyi și a aterizat cu succes la Katowice pe 13 septembrie 2022”, a transmis biroul de presă al Wizz Air UK pentru CNN.

Ian Petchenik, directorul de comunicare al Flightradar24, a declarat miercuri pentru CNN că Wizz Air mai are încă trei aeronave la sol în capitala ucraineană.

Mai multe informaţii: O cursă Wizz Air spre Polonia, primul zbor din Ucraina din luna aprilie

Novaya Gazeta Europe, site editat de jurnaliști ruși aflați în exil, scrie despre o problemă la care regimul condus de Putin nu s-a gândit. În ultimii ani, adăposturile speciale au trecut în proprietate privată, astfel că cele mai multe dintre ele nu sunt pregătite să primească cetățeni în caz de urgență.

În primele zile de după invadarea Ucrainei, numărul căutărilor online pentru sintagma „adăpost antibombe” a crescut de sute de ori. Cel mai mult au fost interesați de subiect locuitorii regiunilor ruse de la granița cu Ucraina, cum sunt Belgorod, Voronezh, Bryansk și Kursk, precum și cei din peninsula Crimeea, ocupată de Rusia în 2014.

În luna aprilie, la o lună de la începutul războiului, Nikolai Patrushev, secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, a dat chiar instrucțiuni să se verifice pregătirea adăposturilor antibombe și a altor structuri de protecție a apărării civile din aceste regiuni, notează sursa citată. Preocuparea pentru aceste adăposturi nu este nouă. Mii de astfel de spații au rămas în Rusia încă din vremea Uniunii Sovietice, care se pregătea pentru un război nuclear.

Acum, autoritățile locale și regionale sunt responsabile pentru unele dintre ele, în timp ce agențiile militare și de aplicare a legii sunt responsabile pentru altele. Ele sunt deținute de Agenția Federală de Administrare a Proprietății. Iar o parte semnificativă dintre aceste spații au trecut în proprietate privată în ultimele două decenii, acolo fiind deschise saune, saloane de înfrumusețare, baruri, ateliere de reparații auto și chiar ferme de ciuperci. În unele cazuri, ele sunt folosite ca depozite, în timp ce altele au fost complet abandonate.

Mai multe informaţii: În cazul unui război atomic, cu care amenință chiar Kremlinul, rușii se vor adăposti în baruri sau în saloane de înfrumusețare, căci adăposturile speciale „s-au privatizat”

„Către toate statele membre: Este absolut vital și necesar să sprijiniți Ucraina cu echipamentul militar de care are nevoie pentru a se apăra. Ei au dovedit că sunt capabili să facă acest lucru dacă sunt bine echipați”, a declarat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene. „Aceasta este recomandarea generală pentru toate statele membre”.

În ultimele zile, Ucraina și-a intensificat apelurile pentru a primi mai multe arme. Cererile vin pe fondul contraofensivei care a dus la recucerirea regiunii Harkov – dar și a unor atacuri ale trupelor ruse asupra infrastructurii țării și a bombardamentelor repetate asupra centralei nucleare din Zaporizhzhia.

În iunie, Ucrainei i s-a acordat statutul de ţară candidată, iar astăzi, Von der Leyen a declarat că „procesul de ascensiune a țării este pe drumul cel bun”, relatează The Guardian.

„Este impresionant să vezi viteza, determinarea, precizia cu care progresați. Vă sprijinim ori de câte ori putem”, a declarat ea într-o conferință de presă comună cu Zelenski. „Nu pot spune să accelerăm procesul, pentru că îl accelerați. Asta este foarte bine”.

Von der Leyen a adăugat că, în același timp, „am căzut de acord că trebuie să lucrăm cât mai mult posibil pentru a ne asigura că Ucraina are mai multe afaceri, mai multe venituri și că are un acces cât mai neîntrerupt la piața unică europeană pentru Ucraina.”

Von der Leyen l-a felicitat pe Zelenski pentru recenta reușită militară a Ucrainei în recucerirea unor mari porțiuni de teritoriu în regiunea Harkov și a remarcat cât de impresionant a fost să vadă cum „viața a revenit la Kiev” de la ultima sa vizită.

Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se află la Kiev pentru a treia oară de când forțele rusești au invadat țara, la 24 februarie, și de când președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a început să lupte mai activ pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi, în Uzbekistan, că înțelege că Beijingul are „întrebări și îngrijorări” cu privire la situația din Ucraina, dar a salutat „poziţia echilibrată” a omologului său chinez, Xi Jinping, față de conflict, transmite Reuters.

Putin s-a întâlnit joi cu Xi Jinping într-un vechi oraș de pe Drumul Mătăsii pentru a discuta despre războiul din Ucraina, tensiunile privind Taiwanul și parteneriatul tot mai strâns dintre Moscova și Beijing.

A fost prima întâlnire față în față dintre cei doi lideri de la începutul invaziei în Ucraina. La ultima întâlnire față în față dintre cei doi, Xi și Putin au declarat un parteneriat „fără limite” și au promis că vor colabora mai mult împotriva Occidentului.

Remarcile au fost reluate și joi, Putin denunțând tentativele occidentale de a crea o „lume unipolară”. „Tentativele de a crea o lume unipolară au luat recent o formă absolut urâtă şi sunt total inacceptabile”, i-a spus Putin lui Xi, joi.

Mai multe informaţii: Putin laudă China pentru poziția „echilibrată” față de războiul din Ucraina și denunță crearea unei „lumi unipolare”

Ministrul apărării, Christine Lambrecht, a declarat la Berlin că țara sa va furniza încă două lansatoare multiple de rachete Kievului, notează Reuters.

„Am decis să livrăm Ucrainei încă două lansatoare multiple de rachete MARS II, inclusiv 200 de rachete”, a declarat ea la o conferință, adăugând că instruirea operatorilor ucraineni ar urma să înceapă în septembrie.

„În plus, vom trimite Ucrainei 50 de transportoare blindate Dingo pentru trupe”, a anunțat Lambrecht.

Ea a mai spus că un acord privind un schimb de vehicule de luptă de infanterie cu Grecia și Ucraina este aproape finalizat, ceea ce înseamnă că Germania va preda în curând 40 de IFV-uri Marder Greciei, în timp ce Grecia, la rândul său, va transmite 40 dintre IFV-urile sale BMP-1 de fabricație sovietică Ucrainei.

Este puțin probabil ca administrația Biden să își schimbe în mod semnificativ abordarea în ceea ce privește ajutorul acordat Ucrainei în lupta împotriva Rusiei, spun surse pentru CNN, și refuză deocamdată unele cereri de arme ucrainene – chiar dacă forțele ucrainene au făcut câștiguri importante și au recucerit mii de kilometri de teritoriu de la Rusia în ultimele zile.

Oficialii americani consideră, în general, că impulsul recent al Ucrainei este o dovadă că tipurile de arme și informații pe care Occidentul le-a furnizat Ucrainei în ultimele luni au fost eficiente. Iar unii avertizează că este prea devreme pentru a numi progresul rapid al Ucrainei din ultimele zile un punct de cotitură în război, avertizând că Rusia este departe de a fi o forță uzată din punct de vedere militar.

Oficialii nu cred că peisajul de pe câmpul de luptă s-a schimbat suficient pentru a justifica o schimbare dramatică de strategie pe termen scurt, în ciuda cererilor recente ale Ucrainei adresate legislatorilor și Pentagonului pentru sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune și tancuri, despre care afirmă că îi pot ajuta să susțină împingerea pentru mai mult timp și să păstreze teritoriul pe care l-au recâștigat.

Dar, cel puțin deocamdată, SUA încă nu sunt înclinate să furnizeze forțelor ucrainene sistemele de rachete tactice cu rază lungă de acțiune ale armatei, cunoscute și sub numele de ATACMS, pe care le solicită de luni de zile, au declarat oficiali pentru CNN.

ATACMS au o rază de acțiune de până la 300 de kilometri (aproximativ 185 de mile). Administrația încă mai crede că furnizarea acestor sisteme ar putea fi o escaladare, deoarece ar putea fi folosite pentru a trage chiar în Rusia. În prezent, raza maximă de acțiune a armelor furnizate de SUA Ucrainei este de aproximativ 49 de mile.

Regiunea Luhansk, ocupată de ruși, din păcate, nu trebuie să se aștepte la o eliberare rapidă, așa cum s-a văzut în regiunea Harkov, a declarat joi Serhii Haidai, guvernatorul regiunii Luhansk, relatează The Guardian.

„Ei se pregătesc să se apere: rușii sapă la Svatovo și Troitske”, a scris Haidai pe Telegram, făcând referire la două așezări din regiunea sa. „Lupte grele continuă în multe direcții, inclusiv în regiunea Luhansk. Scenariul „instantaneu” de la Harkov nu se va repeta”, a adăugat acesta.

„Va trebui să luptăm din greu pentru regiunea noastră”, a spus Haidai. „Rușii se pregătesc pentru apărare”, a mai spus oficialul ucrainean.

Vicepremierul rus Alexander Novak a declarat joi că exporturile de gaze rusești către Uniunea Europeană vor scădea cu 50 de miliarde de metri cubi în acest an, o treime din totalul exporturilor de gaze rusești către UE de anul trecut, relatează agenția de presă Interfax, conform The Guardian.

Rusia a exportat anul trecut aproximativ 150 de miliarde de metri cubi de gaze către UE, potrivit Reuters.

Livrările de energie rusească către Europa au scăzut semnificativ în acest an, pe fondul unei situații de impas și a sancțiunilor occidentale radicale împotriva Rusiei, după invazia Moscovei în Ucraina la 24 februarie.

Înainte de invazie, Rusia furniza aproximativ 40% din gazul UE. Această cotă a scăzut acum la 9%, Moscova reducând livrările către Europa și dând vina pe sancțiunile occidentale pentru această scădere.

Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a spus, joi, că doar conducerea Ucrainei poate garanta securitatea acestei țări.

„Garanțiile de securitate pentru Ucraina pot fi oferite doar de conducerea Ucrainei, care va înțelege lipsa de speranță a situației pentru aceasta”, a afirmat Dmitri Peskov.

Întrebat care ar fi reacția Moscovei dacă proiectul de garanții de securitate ar fi semnat în forma lui actuală, Peskov a răspuns: „Negativă”.

„Cu status quo-ul actual și cu situația actuală, aproape nimeni poate oferi Ucrainei o garanție de securitate mai mare decât conducerea acestei țări. Numai conducerea acestei țări ar trebui să ia măsuri care, în consecință, vor elimina amenințarea la adresa Federației Ruse. Ei știu perfect ce ar trebui să facă”, a spus Dmitri Peskov.

Biroul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a publicat pe 13 septembrie un proiect de garanție de securitate pentru Ucraina. Kievul oferă ca garanți țările Uniunii Europene, SUA, Marea Britanie, Australia și Turcia. 

În plus, pachetul de garanții ar putea include acorduri regionale de securitate la Marea Neagră cu Turcia și alte state litorale precum România și Bulgaria.

Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zakharova, a declarat că dacă Statele Unite vor furniza Kievului sisteme cu rază mai lungă de acțiune, va fi depășită „linia roșie”.

„Dacă Washingtonul decide să furnizeze Kievului rachete cu rază mai lungă de acțiune, va trece linia roșie și va deveni o parte directă a conflictului”, a spus Maria Zakharova.

Potrivit purtătoarei de cuvânt de la ministerul rus de externe a precizat că „pomparea de arme în Ucraina de către Occident duce la prelungirea ostilităților, noi victime în rândul populației civile”.

„Mai mult, acest lucru aduce ciocnirea militară directă dintre Rusia și țările NATO mai aproape de linia periculoasă. Dorim să subliniem încă o dată că Statele Unite și aliații săi, care furnizează arme regimului de la Kiev, devin de fapt complici la crimele sale de război”, a precizat Maria Zakharova.

În după-amiaza zilei de 15 septembrie, armata rusă a lansat un nou atac cu rachete asupra orașului Krivoi Rog din regiunea Dnipropetrovsk, acesta fiind al doilea bombardament din ultima zi, a anunțat, joi, Oleksandr Vilkul, șeful administrației militaro-civile Krivoi Rog.

„Krivoi Rog este supus un atac cu rachete. Stați în adăposturi. Nu filmați și nu postați nimic pe rețelele de socializare.”, a transmis Oleksandr Vilkul.

„Din nou o rachetă de croazieră. A fost lovită o întreprindere industrială. Daunele sunt masive, consecințele detaliate urmând a fi clarificate”, a precizat Oleksandr Vilkul.

O alertă aeriană a fost anunțată în regiunea Dnipropetrovsk, joi, la ora 13:00.

În prezent, doar 23% dintre ucraineni continuă să muncească și să primească salariul integral, în timp ce peste 40 % dintre foștii angajați și-au pierdut locul de muncă în urma războiului declanșat de Rusia, se precizează în comunicatul de presă al portalului de personal grc.ua, citat de Ukrinform.

Conform unui studiu realizat recent în Ucraina, 41,2 % au rămas fără loc de muncă: 19% dintre respondenți și-au pierdut locul de muncă din cauza încetării activității companiei, alți 10,9% dintre respondenți au raportat că li s-au suspendat funcțiile, iar 11,3% și-au pierdut locurile de muncă din cauza mutării firmei în altă regiune a țării.

Mai multe detalii: Peste 40 % dintre ucraineni au rămas șomeri, din cauza războiului. Cauzele care au dus la pierderea locurilor de muncă

Robert Habeck, ministrul economiei german, a declarat joi că, potrivit estimărilor Kievului, Ucraina are nevoie de 350 de miliarde de euro pentru reconstrucție, informează The Guardian.

Robert Habeck i-a primit pe miniștrii comerțului G7 în timpul unei reuniuni la Castelul Neuhardenberg din landul Brandenburg, Germania.

Întrebat despre perspectivele războiului, Habeck a spus: „Acum puteți vedea că s-ar putea termina cu o victorie a libertății și democrației”.

La eveniment participă și ministrul comerțului ucrainean Iulia Sviridenko.

Ca urmare a bombardării regiunii Donețk pe 14 septembrie, cel puțin 2 persoane au murit și alte 13 au fost rănite, a anunțat, joi, pe Telegram, şeful administraţiei militare regionale Doneţk, Pavlo Kyrylenko. 

 „Pe 14 septembrie, rușii au ucis 2 civili din regiunea Donețk — în Dolina. Alte 13 persoane au fost rănite. În prezent, este imposibil de stabilit numărul exact al victimelor din Mariupol și Volnovas”, a transmis Pavlo Kyrylenko. 

O încercare de debarcare a trupelor ucrainene pe Kinburn Spit din Marea Neagră, miercuri seară, a fost respinsă de armata rusă, a declarat șeful adjunct al Administrației rusești din regiunea Herson, Kirill Stremousov.

Pușcașii marini ucraineni ar fi încercat să ajungă pe Kinburn Spit, de pe teritoriul regiunii Herson, cu cinci bărci cu motor. Aceștia „au fost imediat distruși de Ministerul Apărării al Federației Ruse”, a spus Kirill Stremousov.

„Adevărul este că o încercare de a debarca trupe aici este doar o sinucidere. Regimul Zelenski și-a trimis pur și simplu soldații la moarte sigură. Nu au avut nicio șansă să captureze ceva pe pământul nostru”, a spus Kirill Stremousov.

În prezent, regiunea Herson se află sub controlul forțelor ruse.

În regiunea Dnipropetrovsk, un baraj din regiunea Chornohorka a fost aruncat în aer în noaptea de miercuri spre joi pentru a scădea nivelul apei, care a crescut critic pe râul Inguleț după atacul cu rachete al trupelor ruse, a anunțat șeful administrației militare Krivorizka, Oleksandr Vilkul.

„Noaptea a fost luată o listă mare de măsuri, pornind de la două detonări ale barajului din regiunea Chornohorka în vederea creșterii capacității de transport și terminând cu lucrări de inginerie majore”, a menționat Oleksandr Vilkul.

Oficialul ucrainean a raportat că lichidarea consecințelor atacului rusesc cu rachete continuă, debitul de apă a scăzut, iar nivelul apei în zonele inundate a început să scadă. 

112 locuințe private și case de vacanță au fost inundate în Gdantsivka și Matrenivka, cartierul Inguleț din Krivoi Rog, iar oamenii au fost evacuați.

Președintele Ucrainei, Volodimyr Zelenski, a anunțat că preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va vizita, joi, Kievul. 

„La Kiev, pentru a treia vizită de la începutul războiului declanșat de Rusia. S-au schimbat atât de multe. Ucraina este acum un candidat pentru aderarea la Uniunea Europenă”, a anunțat Ursula von der Leyen pe Twitter, după ce a ajuns joi dimineața la Kiev.

În cadrul vizitei la Kiev, șefa Comisiei Europene a primit din partea președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, ordinul Iaroslav cel Înțelept, gradul I.

„Este o mare onoare. O accept în numele tuturor cetățenilor Uniunii Europene. Și ca simbol al legăturii noastre puternice”, a scris Ursula von der Leyen.

În discursul său de seară de miercuri seară, Zelenski a spus că președintele Comisiei Europene va face o vizită la Kiev, într-un moment în care Ucraina își continuă cererea de aderare deplină la UE.

🇺🇦 In Kyiv, for my 3rd visit since the start of Russias war.

So much has changed.
Ukraine is now a 🇪🇺 candidate.

Ill discuss with @ZelenskyyUa and @Denys_Shmyhal how to continue getting our economies and people closer while Ukraine progresses towards accession. pic.twitter.com/zs9tMm0Mx1

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) September 15, 2022

Vizita înaltului oficial european vine la o zi după ce un reprezentant de la Kiev a participat la ședința parlamentului european.

Vizita anunţată este cea de a treia pe care o efectuează von der Leyen în Ucraina de la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a acuzat Rusia că a lansat un atac asupra barajului de la acumularea Karachunivske, un obiectiv care nu are nicio valoare militară, precizând că armata rusă va rămâne pentru totdeauna în memoria oamenilor ca una teroristă, care va pierde nu numai războiul purtat împotriva Ucrainei, ci și istoria însăși.

„Atacul vostru cu rachete de astăzi, proiectile ruseşti care au ţintit Krivoi Rog, barajul de la acumularea Karachunivske, obiective care nu au nicio valoare militară deloc, lovind de fapt sute de mii de cetăţeni de rând, este un alt motiv pentru care Rusia va pierde. Şi nu doar acest război, ci istoria însăşi. Istoria este scrisă de oameni, niciodată de sălbatici”, a declarat Volodimir Zelenski.

„Cine veţi rămâne în istorie? Toţi cei care lansaţi aceste proiectile. Cei care au venit pe pământul nostru. Molâi. Sunteţi nişte molâi care duc un război împotriva civililor. Ticăloşi care, după ce au fugit de pe câmpul de luptă, încearcă să facă rău de undeva de departe. Veţi rămâne terorişti cu care propriilor nepoţi le va fi ruşine”, a susţinut Volodimir Zelenski.

Volodimir Zelenski a subliniat că singura ieşire pentru soldaţii ruşi este să se predea forţelor ucrainene, ”singura opţiune care le garantează viaţa şi o atitudine în conformitate cu toate convenţiile”.

Nivelul apei din râul Inguleț a crescut ca urmare a atacului cu rachete asupra instalațiilor hidrotehnice din Krivoi Rog, așa că locuitorii unor străzi din orașul ucrainean sunt rugați să evacueze până când consecințele accidentului vor fi eliminate, a transmis șeful administrației militare Krivoi Rog, Oleksandr Vilkul.

„Dragi cetățeni din Krivoi Rog, astăzi rușii au comis un alt act terorist. A lovit o structură hidrotehnică foarte mare din Krivoi Rog cu opt rachete de croazieră”, a scris Oleksandr Vilkul.

Oficialul ucrainean a subliniat că situația este sub control, toate serviciile sunt implicate pentru eliminarea accidentului. Dar nivelul apei din râul Inguleț a crescut. Așadar, pentru a evita riscurile inutile, a făcut apel la locuitorii unor străzi din cartierele orașului Krivoi Rog să se autoevacueze.

Potrivit lui Vilkul, locuitorii vor fi transportați cu autobuzele transportului în comun la școli și grădinițe, unde vor sta până la lichidarea consecințelor inundațiilor.

Din 6 septembrie, trupele ucrainene au eliberat aproximativ 388 de așezări, aproximativ 8.500 de kilometri pătrați și aproximativ 150.000 de persoane, a anunţat Hanna Maliar, viceministrul ucrainean al apărării, conform The Guardian.

„Teritoriile eliberate încă mai au nevoie de măsuri suplimentare de securitate pentru a putea trăi în siguranță acolo. Prin urmare, mesajele oficiale cu cifrele privind așezările eliberate sunt furnizate cu întârziere”, a explicat Hanna Maliar.

Ea a precizat că linia frontului măsoară în prezent 2.500 km, dintre care 1.300 km sunt de luptă activă.

„Da, am așteptat mult timp acest succes, dar trebuie să luptăm în continuare”, a declarat Maliar. „Până la o victorie completă, eliberăm încă mulți dintre oamenii noștri și pământurile noastre. Avem nevoie de mai mult timp, putere și răbdare”.

Secretarul general al ONU, António Guterres, a declarat miercuri că nu simte că este aproape un acord de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina. „Suntem departe de sfârșitul războiului”, a declarat el reporterilor după o convorbire telefonică avută miercuri cu președintele rus Vladimir Putin, transmite CNN.

Potrivit acestuia, nu se întrevede o încetare a focului. „Aș minți dacă aș spune că se va întâmpla”, a adăugat acesta.

Diplomatul a declarat că a discutat cu Putin despre mai multe probleme, inclusiv despre acordul privind cerealele și posibilitatea exporturilor rusești, dar a avertizat că există obstacole în calea exportului de alimente și îngrășăminte rusești. „Riscăm să ne confruntăm cu lipsa de alimente în lume în acest an”.

Cei doi au discutat, de asemenea, despre prizonierii de război. Potrivit lui Guterres, Putin a spus că nu vor exista obstacole din partea Rusiei în ceea ce privește grupul de experți care desfășoară o misiune de anchetă privind atacul de luna trecută asupra închisorii din regiunea ocupată de Rusia din estul Ucrainei.

Germania a livrat încă patru vehicule antiaeriene Gepard Ucrainei, după ce a fost criticată că nu și-a respectat angajamentul de a aproviziona Ucraina cu armament, relatează The Guardian

Ieri, Dmitro Kuleba, ministrul de externe al Ucrainei, a avut cuvinte dure la adresa Germaniei și a cancelarului german, Olaf Scholz.

„Semnale dezamăgitoare din partea Germaniei, în timp ce Ucraina are nevoie de Leopards și Marders acum – pentru a elibera oamenii și a-i salva de genocid”, a scris Kuleba pe Twitter. „Nici măcar un singur argument rațional privind motivul pentru care aceste arme nu pot fi furnizate, doar temeri abstracte și scuze. De ce se teme Berlinul?”.

⚡️Germany delivers 4 more Gepard anti-aircraft vehicles to Ukraine.

Germany had previously delivered 20 Gerard self-propelled anti-aircraft guns, bringing the total amount to 24, according to the German government. Germany is also preparing to send six more Gepard vehicles.

— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) September 14, 2022

La începutul invaziei, Scholz a șocat lumea anunțând o întoarcere istorică de 180 de grade a politicii privind cheltuielile de apărare și exportul de arme letale și angajând Germania să trimită rachete și arme antitanc pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva agresiunii rusești. Însă, șase luni mai târziu, multe dintre aceste arme nu au ajuns încă.

Cele opt rachete rusești care au lovit Krivi Rih în jurul orei locale 17:00 au provocat daune structurilor de pe râul Inhuleţ. În urma daunelor, nivelul apei râului Inhuleț creşte, reprezentând o amenințare serioasă pentru oraș, au declarat oficialii, relatează The Guardian.

„Astăzi, trupele ruse au trimis numărul maxim de arme ale lor asupra structurilor hidrotehnice”, a declarat Kirilo Timoșenko, șeful adjunct al biroului prezidențial al Ucrainei, pe Telegram. „Scopul este evident – o încercare de a crea o situație de urgență. Nu este important pentru ei dacă oamenii vor rămâne fără apă sau dacă orașul va fi în apă”.

„Acesta este un act terorist împotriva poporului nostru, împotriva unui anumit oraș”.

Oficialul le-a transmis localnicilor să nu intre în panică. Potrivit acestuia, nu există victime în rândul populației civile.

Water levels in the Inhulets river are rising fast. Ukrainian officials say 8 Russian cruise missiles hit a “hydrotechnic installation” — likely a dam — in Kryvy Rih. Its a city of 700,000 people. https://t.co/Uol0hKiA2F

— Yaroslav Trofimov (@yarotrof) September 14, 2022

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, originar din Krivoi Rog, anunţase anterior că o lovitură rusă vizând „infrastructura hidraulică” de acolo, fără a provoca victime. O „încercare de a inunda Krivoi Rog”, a acuzat el.

Urmărește-ne pe Google News