Speriate de Donald Trump, țările din Europa anunță că vor trimite mai mult ajutor militar Ucrainei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Miniștrii apărării din cinci mari țări europene au cerut sprijinul continuu pentru Ucraina, pe măsură ce temerile cresc cu privire la faptul că Donald Trump nu ar mai fi de acord ca SUA să ajute Kievul, relatează ediția online a ziarului american Politico Europe.
Cuprins:
SHORTCODE :: core/quote
Germania, Franța, Italia, Polonia și Regatul Unit, E5, întâlnire la Berlin
Ceea ce contează nu este cât cheltuiesc țările NATO pe arme și muniții, ci mai degrabă cum îi gestionează, au concluzionat, luni, miniștrii apărării din Germania și Franța.
„Indiferent de creșterea bugetului (apărării) la 2, 2,5 sau 3%, trebuie să reducem decalajele de capacități, acesta este cel mai important lucru”, a spus germanul Boris Pistorius, după ce a găzduit omologii săi din Franța, Italia, Polonia și Marea Britanie la Berlin.
Îndeplinirea cerințelor de capacitate ale NATO va necesita o creștere a cheltuielilor. „Probabil vom vorbi despre mai mult de 2 la sută, toată lumea știe asta”, a adăugat el.
Pistorius și-a găzduit omologii într-un nou format pe care secretarul britanic al Apărării, John Healy, l-a numit „E5”.
Ajutorul militar către Ucraina ar urma să fie suplimentat
Franța și Germania au atins ținta de cheltuieli a NATO de cel puțin 2% din PIB în acest an, în timp ce Italia e la limită. Regatul Unit a depășit acest prag, iar Polonia, cu 4,1% din PIB, este cea mai mare cheltuitoare din NATO.
Există un consens tot mai mare că ținta de 2% trebuie să fie ridicată, cu atât mai mult de când a fost ales Donald Trump. Un comandant superior NATO a declarat pentru POLITICO că probabil 3% va deveni noul prag.
Parisul „își mărește bugetul de apărare, dar întrebarea este: cum putem folosi acești bani în cel mai eficient mod, pentru a dezvolta capacități militare?” a declarat ministrul forțelor armate franceze Sébastien Lecornu.
Donald Trump nu ar mai vrea să trimită arme Ucrainei
El a menționat Abordarea europeană cu rază lungă de acțiune (ELSA) – care reunește cele cinci țări prezente la Berlin plus Suedia pentru a dezvolta o nouă rachetă de croazieră – ca exemplu al modului în care europenii încearcă să reducă decalajele de capacitate.
Toți miniștrii au insistat asupra necesității de a continua să ofere asistență militară Ucrainei – Healy a cerut chiar „dublarea” sprijinului.
„E5 vre să mențină (Grupul de Contact al Apărării Ucrainei) în viață”, a spus Pistorius, referindu-se la gruparea condusă de SUA care organizează ajutor militar pentru Kiev. Există temeri că Washingtonul nu va mai trimite arme în Ucraina odată ce Trump va prelua mandatul.
Trump nu a fost menționat direct, însă țările europene se așteaptă să facă mari eforturi pentru a se asigura că rămân în grațiile președintelui ales al SUA.
„Europa va trebui să acționeze din ce în ce mai coordonat cu obiectivele generale pentru a fi un partener bun pentru SUA”, a declarat ministrul polonez al apărării Wladyslaw Kosiniak-Kamysz.
