Război în Ucraina, ziua 36 | Rusia își concentrează atacurile în patru zone. Un nou coridor umanitar anunțat la Mariupol pentru vineri, după ce joi evacuările au eșuat

„Nu există planuri” ca președintele american, Joe Biden, să vorbească cu omologul său rus, Vladimir Putin, a declarat joi directorul de comunicare al Casei Albe, Kate Bedingfield, adăugând că orice conversație ar necesita o „dezescaladare serioasă” situației din Ucraina.

Întrebată, la CNN, în legătură cu o posibilă convorbire între cei doi lideri, reprezentanta Casei Albe a răspuns: „Nu în prezent. Am spus foarte clar că orice reluare a acțiunilor diplomatice la acel nivel ar necesita o demonstrație semnificativă din partea rușilor de detensionare serioasă și nu am văzut asta”.

Biden a vorbit ultima dată cu Putin la telefon pe 12 februarie, cu mai puțin de două săptămâni înainte ca Rusia să invadeze Ucraina.

La plecarea din centrala nucleară de la Cernobîl, trupele ruse ar fi luat cu ele soldați ai Gărzii Naționale Ucrainene păzeau zona, potrivit canalului Nexta, care adaugă că aceștia ar fi captivi din 24 februarie.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

Leaving the #Chernobyl nuclear power plant, the #Russian military took with them #Ukrainian National Guard soldiers who were guarding the plant. They have been in captivity since 24 February.

— NEXTA (@nexta_tv) March 31, 2022

Ministerul ucrainean al Energiei Atomice, citând personalul de la Cernobîl, a anunțat joi, 31 martie, că forțele ruse au părăsit centrala nucleară asupra căreia au preluat controlul încă de la începutul invaziei în Ucraina.

Între timp, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), organizație aflată sub egida ONU, a anunțat că se consultă cu autoritățile ucrainene pentru a trimite prima sa misiune de asistență și sprijin către instalațiile de deșeuri radioactive de la Cernobîl, relatează Reuters.

Decizia a venit după ce Ucraina a informat AIEA că forțele ruse care controlau situl de la Cernobîl s-au retras, Kievul presupunând că restul forțelor ruse se pregătesc să părăsească locul.

Cel puțin 148 de copii au fost uciși în Ucraina de la începutul invaziei ruse, în urmă cu cinci săptămâni, a anunțat joi, 31 martie, Ministerul Apărării de la Kiev, într-un mesaj publicat pe Twitter și citat de CNN.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Instituția mai anunță că de la debutul războiului, aproximativ 1.370 de rachete rusești au fost lansate asupra Ucrainei, iar 15 areroporturi ale țării au fost „distruse”.

Totodată, peste 10 milioane de ucraineni și-au părăsit locuințele din cauza războiului.

Ministerul rus al Apărării a anunțat că va deschide vineri, 1 aprilie, un coridor umanitar de la orașul asediat Mariupol către Zaporojie, potrivit agenției de presă TASS, relatează Reuters.

Presa rusă citează un anunț al generalului-colonel Mikhail Mizințev, directorul Centrului Național Rus pentru Managementul Apărării, care a afirmat că Moscova acționează în urma unei solicitări pe care președintele francez, Emmanuel Macron, și cancelarul german, Olaf Scholz, au făcut-o președintelui rus, Vladimir Putin.

Un anunț similar a fost făcut și pentru ziua de astăzi, 31 martie. Ulterior, vicepremierul ucrainean Iryna Vereshchuk a anunțat că un convoi umanitar care se îndrepta către Mariupol a fost blocat de forțele ruse.

„Începând cu ora 12:30, 45 de autobuze au plecat din Zaporojie spre Berdiansk. În acest moment, se află la punctul de control Vasylivka, iar Federația Rusă nu lasă din nou autobuzele să treacă. Din nou și din nou, noi cerem ca întreaga comunitate mondială să-și concentreze atenția și să ajute oamenii să iasă din Mariupol”, a spus Vereshchuk.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Departamentul american de Stat „a văzut rapoarte despre cetățeni ai SUA care au fost reținuți de armata rusă în Ucraina și atunci când au fost evacuați prin teritoriul ocupat de forțele ruse sau în Rusia sau Belarus”, a declarat purtătorul de cuvânt Ned Price, joi, 31 martie, potrivit CNN.

„În ceea ce privește Ucraina, au existat americani care au fost reținuți, care de atunci au fost eliberați. În ceea ce privește Rusia, am vorbit despre câteva dintre aceste cazuri, pur și simplu nu vom spune un număr”, a adăugat Price.

Paul Whelan, Trevor Reed și Brittney Griner sunt cetățeni americani despre care se știe că sunt reținuți în Rusia.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat a precizat că jucătoarei de baschet Brittney Griner i-au fost acordate servicii consulare și că au existat mici progrese în ceea ce-i privește pe ceilalți cetățeni americani.

În urmă cu câteva zile, Departamentul de Stat și-a reînnoit apelul către cetățenii americani de a nu călători spre Rusia și de a părăsi imediat țara. Instituția avertiza atunci cu privire la „posibilitatea hărțuirii” cetățenilor SUA și la riscul unor ”arestări arbitrare”.

Nu este clar dacă mai există acel convoi de vehicule militare ale forțelor ruse care se întindea cândva pe mai bine de 60 de kilometri și părea să se îndrepte către Kiev, potrivit Pentagonului, relatează The Guardian.

„Nici nu știu dacă încă mai există în acest moment… Ei nu și-au îndeplinit niciodată cu adevărat misiunea”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.

Convoiul blocat a devenit un simbol al dificultăților trupelor ruse de pe câmpul de luptă și a fost atacat în mod repetat de forțele ucrainene în primele săptămâni ale invaziei ruse, mai notează sursa citată.

La începutul lunii martie, imaginile din satelit publicate de Maxar Technologies arătau un convoi uriaș de vehicule militare rusești, lung de aproape 70 de kilometri.

Tancurile și alte vehicule militare blindate se aliniau de la aeroportul Hostomel, din nord-vestul Kievului, până în satul Pribirsk, aflat între Kiev și Cernobîl.

Denis Pușilin, liderul Republicii Populare Donețk, a ordonat formarea unei administrații municipale pentru orașul ucrainean Mariupol, aflat sub asediul forțelor ruse, potrivit unui decret publicat joi, 31 martie, relatează agenția de presă de stat rusă TASS, citată de CNN.

„O administrație locală a Republicii Populare Donețk urmează să fie formată în orașul Mariupol”, se menționează în document, potrivit TASS.

Orașul-port de la Marea Azov este încercuit de trupele rusești și bombardat de săptămâni la rând, peste 100.000 de oameni aflându-se încă în oraș.

Aproximativ 90% din clădirile rezidențiale din oraș sunt avariate sau distruse, resursele de apă s-au epuizat și comunicațiile au fost întrerupte, potrivit oficialilor ucraineni, care vorbesc despre o catastrofă umanitară în Mariupol.

Orașul se află la granița regiunii Donețk și era sub controlul guvernului ucrainean înainte de invazia rusă.

Întrebat în conferința de presă de joi, 31 martie, cât de dezinformat este președintele rus de consilierii săi, Joe Biden a răspuns: ”Există multe speculații, dar se pare că – nu spun asta cu certitudine – pare să se autoizolează și există unele indicii că i-a concediat sau i-a pus în arest la domiciliu pe unii dintre consilierii săi”.

Liderul de la Casa Albă a subliniat însă că nu există dovezi suficiente care să susțină aceste informații.

Declarația sa vine după ce oficiali guvernamentali americani au dezvăluit recent că Vladimir Putin ar fi dezinformat de consilierii săi, cărora le este prea frică să-i spună adevărul despre cât de prost merge invazia din Ucraina și cât de dăunătoare au fost sancțiunile occidentale.

Casa Albă a confirmat aceste informații.

Biden a mai menționat că este „sceptic” că Putin își va retrage toate forțele din jurul Kievului.

„Este o întrebare fără răspuns dacă Putin chiar se retrage acum și se concentrează doar pe Donbas și nu mai e interesat de restul țării… Eu sunt sceptic, nu am dovezi că pune pauză ca să folosească toate trupele pe care le are în Donbas”, a precizat Biden.

Măsura anunțată de președintele Joe Biden într-un discurs susținut joi, 31 martie, este menită să atenueze creșterea prețurilor la combustibili în urma invaziei ruse în Ucraina.

„Este de departe cea mai mare cantitate eliberată din rezerva noastră strategică. Vom furniza o cantitate istorică pentru un moment istoric. Vom folosi venturile din vânzarea petrolului acum pentru a reface rezervele strategice când prețurile vor fi mai mici. Vom fi pregătiți pentru urgențe viitoare”, a spus Joe Biden.

Liderul de la Casa Albă a pus creșterea prețurilor combustibililor din SUA pe seama ”războiului lui Putin”.

„La începutul acestui an, prețul gazului era 3,30 dolari pe galon. Astăzi, este în medie de aproximativ 4,22 dolari pe galon. Aproape cu un dolar mai mult în mai puțin de trei luni. Motivul este războiul lui Putin”, a acuzat Joe Biden.

„Pe măsură ce petrolul rusesc iese de pe piața globală, oferta de petrol scade și prețurile cresc. Acum, creșterea prețurilor lui Putin îi lovește pe americani la pompă. (…) Prețurile noastre cresc din cauza acțiunii lui Putin. Nu există suficientă ofertă. Și concluzia este că dacă vrem prețuri mai mici la gaze, trebuie să avem mai multă aprovizionare cu petrol chiar acum”, a mai explicat Biden.

Totodată, președintele american a făcut un apel la companiile petroliere din SUA să crească producția.

Mai multe informații: Joe Biden: „Există indicii că Putin se autoizolează și își pedepsește consilierii”. Decizia SUA privind rezerva strategică de petrol

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a cerut Belgiei să ofere arme, să impună sancțiuni la adresa Rusiei și să susțină aderarea țării sale la Uniunea Europeană, relatează CNN.

„Poate că în curând viitorul vă va răsplăti”, a declarat liderul de la Kiev în mesajul adresat joi, 31 martie, Parlamentului belgian.

”Trebuie să știm că Ucraina va fi în Uniunea Europeană pentru că, dacă suntem, ei vor pierde. Dar dacă pierdem, dacă pierdem Mariupol și alte orașe ucrainene, nu va mai fi o Uniune Europeană puternică pentru că va veni tirania și vă va lua lucrurile pe care le aveți și de care sunteți mândri. Aceasta nu este o amenințare, aceasta este realitatea”, a mai spus Volodimir Zelenski.

Președintele ucrainean a lăudat reacția Belgiei după izbucnirea războiului, spunând că a fost „una dintre primele țări care ne-a oferit sprijinul defensiv. Acesta este un sprijin istoric și suntem recunoscători. Nu vom uita niciodată asta.”

„Dar sunteți în inima Europei și îi puteți inspira pe toți ceilalți europeni să facă mai mult pentru a ne ajuta să scoatem ocupanții de pe pământul nostru și să restabilim pacea prețioasă. O pace care valorează mai mult decât orice”, a adăugat Zelenski.

Referindu-se la situația din Mariupol, orașul-port asediat de săptămâni întregi de forțele ruse, președintele Ucrainei a spus că „peste 90% din toate clădirile din oraș au fost complet distruse de artilerie, de atacurile cu rachete și de tancurile armatei ruse”, iar ”mii de oameni se ascund în subsolurile clădirilor cu mai multe etaje sau orice a mai rămas din ele”.

„Astăzi, acesta este cel mai rău loc din Europa. Este iadul. Este o catastrofă acolo”, a spus Zelenski.

Multe dintre forțele ruse care au ocupat centrala nucleară de la Cernobîl după invadarea Ucrainei au părăsit complexul dezafectat și se îndreaptă către frontiera cu Belarus, a anunțat joi, 31 martie, Energoatom, compania nucleară ucraineană de stat, potrivit Reuters.

„Informația potrivit căreia ocupanții, care au confiscat centrala nucleară de la Cernobîl și alte instalații din zona de excludere, au pornit în două coloane spre frontiera ucraineană cu Republica Belarus se confirmă”, potrivit unui comunicat de presă al Energoatom.

Un număr mic de trupe ruse au mai rămas la Cernobîl, a mai precizat Energoatom, adăugând că forțele Moscovei s-au retras și din orașul Slavutîci, aflat în apropiere și unde locuiesc angajații de la Cernobîl.

Reuters precizează că nu a existat nicio reacție imediată a autorităților ruse cu privire la acest subiect. Moscova a negat constant că trupele sale ar fi pus în pericol instalațiile nucleare din Ucraina. Asta în contextul în care Kievul și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorările legate de siguranța centralei de la Cernobîl și a cerut retragerea trupelor ruse, a căror prezență a împiedicat pentru un timp rotația personalului complexului.

Mai multe informații: Energoatom: Majoritatea trupelor ruse de la Cernobîl s-au retras și se îndreaptă către frontiera cu Belarus

21 de entități și 13 persoane sunt vizate de noul set de sancțiuni anunțat de Statele Unite împotriva sectorului tehnologic din Rusia, relatează CNN și BBC.

Măsura este ”parte a represiunii împotriva rețelelor de ocolire a sancțiunilor și companiilor tehnologice ale Kremlinului, care sunt esențiale pentru mașina de război a Federației Ruse”, a precizat Trezoreria SUA într-un comunicat de presă.

Printre cei vizați de sancțiuni se numără Mikron, cel mai mare producător de cipuri din Rusia și cel mai mare producător și exportator de microelectronice.

Pe lista neagră figurează și trei angajați ai unui institut guvernamental rus care este acuzat că a construit instrumente de hacking folosite într-un atac cibernetic care a forțat închiderea de urgență a unei instalații petrochimice din Arabia Saudită în 2017. Incidentul a provocat îngrijorare în rândul experților în securitate cibernetică, deoarece codul folosit a fost conceput pentru a viza sistemele de siguranță care protejează viața umană.

Potrivit comunicatului citat, „sancțiunile se aplică sectoarelor aerospațiale, maritime și electronice ale Federației Ruse”, ceea ce înseamnă că SUA pot „impune sancțiuni oricărei persoane sau entități determinate să opereze sau care a operat în oricare dintre acele sectoare”.

„Vom continua să țintăm mașina de război a lui Putin cu sancțiuni venite din toate unghiurile, până când acest război fără sens se va termina”, a declarat secretarul Trezoreriei, Janet Yellen.

Rusia a anunțat joi, 31 martie, că a extins lista oficialilor, parlamentarilor, personalităților publice și jurnaliştilor din Uniunea Europeană care au interdicție să intre pe teritoriul său, relatează Reuters și The Guardian. Potrivit Moscovei, măsura a fost luată ca răspuns la sancțiunile occidentale și pentru că persoanele în cauză ar fi alimentat sentimente anti-ruse.

„Restricțiile se aplică conducerii de vârf a Uniunii Europene, inclusiv unui număr de comisari europeni și șefi ai structurilor militare ale UE, precum și majorității membrilor Parlamentului European care promovează politici anti-ruse”, a transmis Ministerul de Externe al Rusiei.

De asemenea, Moscova a anunțat că lista sa neagră include reprezentanți ai unor state membre ale blocului comunitar, precum și persoane publice și jurnaliști despre care a spus că sunt „personal responsabili pentru promovarea sancțiunilor ilegale anti-ruse, incitarea la sentimente rusofobe și încălcarea drepturilor și libertăților populației vorbitoare de limbă rusă”.

Uniunea Europeană, Statele Unite și alte țări occidentale au impus sancțiuni economice și politice Rusiei, ca răspuns la invazia Ucrainei începută pe 24 februarie.

Mai multe informații: Rusia interzice mai multor înalți oficiali ai UE să intre pe teritoriul său, ca răspuns la sancțiunile occidentale

Atacurile forțelor ruse se concentrează acum pe patru zone, printre care și capitala ucraineană, spune oficialul american, citat de CNN. Este vorba despre Kiev, Cernihiv, Izium (la sud de Harkov) și regiunea Donbas.

„Am văzut că rușii continuă să-și mărească numărul de ieșiri din pozițiile defensive (…) în ultimele 24 de ore, până la peste 300, iar loviturile lor sunt concentrate pe Kiev, Cernihiv, Izium (…) și apoi acea zonă de operare a forței comune, practic Donbasul. Acestea sunt cele patru zone în care își desfășoară cele mai multe lovituri”, a spus oficialul, sub protecția anonimatului.

„Kievul este încă foarte amenințat de atacurile aeriene”, în ciuda anunțurilor Rusiei despre retragerea din zonă, a mai subliniat el.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat că țara sa se oferă să fie un garant al securității Ucrainei, adăugând însă că detaliile unui astfel de format trebuie să fie mai întâi puse la punct, relatează Reuters.

„În chestiunea garanției, putem fi una dintre țările garant care asigură securitatea Ucrainei, suntem pregătiți pentru acest lucru în principiu, dar, desigur, detaliile trebuie stabilite”, a afirmat Erdogan, citat de postul NTV, referindu-se la oferta Kievului ca mai multe state să aibă rolul de garanți de securitate în cazul în care Ucraina va accepta statutul de neutralitate în urma negocierilor cu Rusia.

Țară membră NATO, Turcia are o graniță maritimă atât cu Ucraina, cât și cu Rusia în Marea Neagră și are legături bune cu ambele state. Astfel, Turcia s-a oferit să medieze conflictul dintre cele două țări, găzduind la Istanbul cea mai recentă rundă de negocieri.

De altfel, Recep Tayyip Erdogan a spus că va transmite o nouă ofertă de a-i primi în Turcia pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și pe omologul său rus, Vladimir Putin, pentru discuții.

Mai multe informații: Erdogan spune că Turcia se oferă să fie garant al securității Ucrainei

Întrebat dacă Marea Britanie va accepta cererea Rusiei ca plățile pentru gazul livrat să fie făcute în ruble, un purtător de cuvânt al premierului Boris Johnson a declarat că Londra nu intenționează să accepte acest lucru, relatează BBC și The Guardian.

El a adăugat că Marea Britanie monitorizează implicațiile acestei măsuri pentru piața europeană.

Germania și Franța au anunțat deja că resping cererea Rusiei ca plățile să fie făcute în ruble în loc de euro sau dolari de către țările considerate ”nepreitenoase” de Moscova.

Linda Thomas-Greenfield, ambasadorul SUA la Națiunile Unite, intenționează să călătorească în România și Republica Moldova la începutul lunii aprilie pentru a-și concentra eforturile pe ajutorarea refugiaților ucraineni și pe nevoile umanitare „create de agresiunea și războiul Federației Ruse”, potrivit unui comunicat de presă al misiunii americane, citat de CNN.

Thomas-Greenfield se va întâlni cu refugiați ucraineni din cele două țări, precum și cu organizații nonguvernamentale partenere, agențiile ONU care lucrază pentru refugiați și cu oficiali guvernamentali.

Potrivit celor mai recente date anunțate de ONU, de la începutul invaziei ruse, peste 4 milioane de civili au plecat din Ucraina, dintre care aproape 609.000 au ajuns în România și peste 387.000, în Republica Moldova.

Forțele ruse din jurul capitalei ucrainene și-au pierdut capacitatea ofensivă și își schimbă tactica alegând atacurie de la distanță în locul luptelor directe, spune Oleksandr Hruzevici, șeful adjunct al personalului forțelor terestre ale Ucrainei, potrivit Reuters.

„Inamicul aproape și-a epuizat potențialul ofensiv, dar forțele care rămân în jurul Kievului nu sunt puține”, a spus oficialul ucrainean.

Declarația sa vine în contextul în care Ministerul britanic al Apărării a estimat că în următoarele zile ar putea avea loc o ofensivă de proporții la Kiev, în ciuda angajamentului Rusiei de a-și reduce activitățile militare din jurul capitalei.

”Forțele ruse continuă să fie poziționate la est și vest de Kiev, în ciuda retragerii unui număr limitat de unități. Lupte grele vor avea loc probabil în suburbiile orașului în zilele următoare”, a precizat instituția britanică.

Parisul și Berlinul cataloghează drept o încălcare inacceptabilă a contractelor și un ”șantaj” cererea Rusiei ca plata pentru gazul livrat să fie făcută în ruble, relatează Reuters, potrivit The Guardian.

Vorbind în timpul unei conferințe de presă, ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a declarat că nu a văzut încă noul decret semnat de președintele Vladimir Putin prin care se impune plata de gazelor în ruble începând de mâine, 1 aprilie, adăugând că Germania este pregătită pentru toate scenariile, inclusiv pentru oprirea fluxurilor de gaze rusești către Europa.

La rândul său, ministrul francez de Finanțe, Bruno Le Maire, a declarat că Franța și Germania au respins cererea Rusiei.

Un oficial ucrainean a declarat joi că un convoi de autobuze în drum spre orașul ucrainean asediat Mariupol a fost blocat la un punct de control rusesc din Vasylivka, un oraș între orașul Zpaorojie, aflat sub control ucrainean, și orașul Berdiansk, controlat de forțele ruse, relatează CNN.

„Începând cu ora 12:30, 45 de autobuze au plecat din Zaporojie spre Berdiansk. În acest moment, se află la punctul de control Vasylivka, iar Federația Rusă nu lasă din nou autobuzele să treacă. Din nou și din nou, noi cerem ca întreaga comunitate mondială să-și concentreze atenția și să ajute oamenii să iasă din Mariupol”, a spus Iryna Vereshchuk, vicepremier al Ucrainei și ministru al reintegrării teritoriilor ocupate temporar.

„Sarcina noastră este să deschidem un coridor umanitar și să ajutăm oamenii să supraviețuiască, în special pe civili – femei, copii, bătrâni”, a completat oficialul ucrainean.

Vereshchuk a spus că aproximativ 100.000 de persoane care necesită evacuare imediată rămân în oraș, dintr-o populație de peste 400.000, înainte de război.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret prin care cumpărătorii străini trebuie să plătească în ruble pentru gazul rusesc începând cu 1 aprilie, iar contractele vor fi stopate dacă aceste plăți nu vor fi făcute.

Într-o declarație de presă făcută joi, liderul rus a spus că sancțiunile occidentale au fost pregătite înainte, iar războiul economic împotriva Rusiei a început cu ani în urmă. El a adăugat că Occidentul a încercat din greu să găsească motiv pentru noi sancțiuni, iar scopul este subminarea dezvoltării Rusiei.

De asemenea liderul a mai acuzat SUA că vrea să obțină profit pe seama unei instabilități globale, iar decizia Europei pentru a cumpăra gaz natural lichefiat din SUA va duce la pierderi de milioane de locuri de muncă în Europa.

Mai multe informații: Gazul rusesc se plătește de mâine doar în ruble. „Nu vom face caritate”, anunță Putin după semnarea decretului

Marea Britanie a emis noi sancțiuni împotriva a 12 cetățeni ruși și a două entități media, a anunțat joi guvernul britanic, citat de CNN.

Ministrul de externe al Regatului Unit, Liz Truss, a declarat că vizează „propagandiştii ruşi şi mass-media de stat care răspândesc minciuni şi propagandă în legătură cu invazia ilegală a Ucrainei de către Putin”.

Cele mai recente persoane sancționate includ celebrul prezentator TV rus Serghei Brilev și șeful Sputnik International Broadcasting, Anton Anisimov.

Brilev, care este și director adjunct al agenției de stat Rossiya, este acuzat de guvernul Marii Britanii că s-a implicat activ în „propagarea dezinformarii Kremlinului cu privire la invazia Ucrainei de către Rusia”. Brilev a locuit anterior în Marea Britanie și nu va mai putea accesa niciunul dintre activele sale din Regatul Unit sau nu va mai putea continua tranzacțiile comerciale, a spus guvernul.

Directorul general al companiei ruse de radiodifuziune RT, Alexey Nikolov, și CEO-ul Gazprom-Media Holding Aleksandr Zharov au fost, de asemenea, sancționați cu înghețarea activelor și interdicții de călătorie.

Sancțiunile vizează și canalele de presă Rossiya Segodnya și proprietarul RT TV-Novosti.

Mai multe informații: Londra aplică noi sancțiuni Moscovei. Sunt vizați 12 cetățeni ruși și două entități media

Forțele ruse din Ucraina nu se retrag, ci se regrupează, a spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, întrebat într-o conferință de presă despre anunțurile Moscovei cu privire la reducerea operațiunilor militare în jurul Kievului.

Potrivit Reuters, Stoltenberg a mai spus că alianța nu este convinsă pentru moment că Rusia a negociat cu bună-credință în cadrul discuțiilor de pace de la Istanbul, deoarece obiectivul militar al Moscovei de la lansarea invaziei Ucrainei nu s-a schimbat.

„Potrivit informațiilor noastre, unitățile ruse nu se retrag, ci se repoziționează. Rusia încearcă să se regrupeze, să aprovizioneze și să-și consolideze ofensiva în regiunea Donbas”, a declarat Stoltenberg.

Moscova spune că se concentrează acum pe „eliberarea” regiunii Donbas – două provincii din sud-est controlate parțial de separatiștii pe care Rusia i-a susținut din 2014.

„În același timp, Rusia menține presiunea asupra Kievului și a altor orașe. Așa că ne putem aștepta la acțiuni ofensive suplimentare, care să aducă și mai multă suferință. Nu vedem o schimbare reală în obiectivul real al Rusiei, ei continuă să urmărească un rezultat militar”, a completat Stoltenberg.

El a mai spus că aliații NATO vor continua să furnizeze arme Ucrainei atât timp cât va fi necesar.

Cel puțin 13 persoane au fost rănite în urma bombardamentelor în regiunea Donețk din estul Ucrainei, a declarat șeful administrației militare regionale, potrivit BBC.

Pavlo Kyrylenko spune că asaltul rusesc a continuat în partea centrală a regiunii, 11 civili în Mariinsky, inclusiv patru copii, fiind răniți și duși la spital. Alte două persoane au fost rănite în Ocheretyn, a adăugat el.

El a susținut, de asemenea, că bombe cu fosfor au fost folosit în orașele Maryinka, Krasnohorivka și Novomykhailivka. Aceste afirmații nu au fost verificate independent de BBC.

Kyrylenko spune că autoritățile continuă să livreze apă potabilă și alimente în localitățile din prima linie, dar a îndemnat oamenii să evacueze. „Evacuarea este temporară. Cel mai important lucru acum este să salvăm vieți”, spune el.

Cel puțin 20 de persoane au fost ucise și 33 au fost rănite în urma atacului rusesc de marți asupra biroului guvernatorului militar regional al regiunii Mikolaiv, din sud-vestul Ucrainei, marți, au anunțat Serviciile de Stat de Urgență din Ucraina în bilanțul actualizat publicat joi.

Atacul rusesc a demolat jumătate din clădire, potrivit guvernatorului Vitali Kim.

Premierului italian Mario Draghi a dezvăluit joi că președintele Vladimir Putin i-a spus că nu sunt încă întrunite condițiile pentru încetarea focului în Ucraina, în timpul conversații telefonice avute miercuri de cei doi.

Potrivit agenției de presă Reuters, Draghi a mai spus că Putin i-a spus că actualele contracte de gaze au rămas în vigoare și că firmele europene vor continua să plătească în euro și în dolari, și nu în ruble precum avertizase anterior.

„Ceea ce am înțeles, dar s-ar putea să greșesc, este că conversia plății este o chestiune internă a Federației Ruse”, a declarat Mario Draghi.

Regiunea Harkov din nord-estul Ucrainei a fost supusă unor atacuri puternice în ultimele 24 de ore, a declarat joi guvernatorul militar al regiunii într-un comunicat citat de CNN.

Bombardamentul intens a împiedicat deschiderea coridoarelor de evacuare în regiune, a declarat Oleh Synyehubov, șeful administrației militare din regiunea Harkov.

„În ultima zi, trupele ruse au lovit de 47 de ori cu artilerie, mortar, tancuri și alte atacuri în zonele Piatihatky, Oleksiyivka și zona rezidențială a districtului Harkiv Tractor Plant”, a spus Synyehubov.

„Au fost înregistrate aproximativ 380 de bombardamente de la Grad și Smerch. La Saltivka, inamicul a avariat conducta de gaz, a avut loc un incendiu major, iar pompierii au lucrat pentru a-l localiza”, a adăugat el.

Synyehubov a spus că forțele ruse au desfășurat, de asemenea, un atac puternic asupra Derhachi, la nord-vest de orașul Harkov, ucigând o persoană și rănind alte trei, și distrugând o clădire a consiliului orașului.

„Cel mai aprig punct [din regiunea Harkov] rămâne Izium, unde continuă luptele și bombardamentele constante”, a spus el. „Lucrăm în fiecare zi pentru a deschide coridoare „verzi” [de evacuare]. Dar până acum Rusia nu ne oferă o astfel de oportunitate”.

Guvernatorii militari ucraineni din estul țării au raportat joi bombardamente puternice, pe fondul unei aparente schimbări de strategie a armatei ruse de a redirecționa eforturile militare către regiunea Donbas, potrivit CNN.

„În mod clar simțim că transferul de tehnologie militară în direcția noastră începe acum”, a declarat Serhiy Haidai, șeful administrației militare din regiunea Luhansk.

„Și, pe măsură ce echipamentul și personalul sunt mutate, inamicii noștri pur și simplu trag mai dens, mai puternic. Totul este deja desfășurat aici: avioane, artilerie, arme de calibru greu, mortiere. Toate așezările sunt bombardate”, a spus el.

Separat, Pavlo Kyrylenko, șeful administrației militare a regiunii Donețk, a declarat pe Telegram că forțele ruse au continuat peste noapte bombardarea în partea centrală a regiunii.

„În Maryinka, Krasnohorivka și Novomykhailivka, inamicul a folosit din nou bombe de fosfor alb”, a spus el, referindu-se la un tip de armament interzis, conform dreptului internațional, în zonele populate.

11 persoane, printre care patru copii, au fost rănite în bombardamenele de la Maryinka.

Moscova nu ar refuza o întâlnire între ministrul de externe Serghei Lavrov și omologul său ucrainean Dmitro Kuleba, dar orice discuții între ei ar trebui să fie de fond, a declarat Ministerul rus de externe, citat de agenția rusă de stat RIA.

Ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu anunțase anterior că Turcia lucrează pentru a reuni miniștrii de externe ucraineni și ruși pentru discuții, după ce săptămâna aceasta a găzduit negocierile de pace la Istanbul.

Guvernul ucrainean trimite 45 de autobuze pentru a evacua civilii din orașul asediat Mariupol, a declarat vicepremierul Irina Vereșciuk. 17 dintre acestea au plecat deja spre Mariupol din Zaporojie, la aproximativ 220 de kilometri.

AFP relatează că alte 28 de autobuze așteptau autorizația pentru a trece de punctul de control rusesc din Vasylivka, lângă Zaporojie.

„În această seară (nr. miercuri seară), am primit un mesaj de la Comitetul Internațional al Crucii Roșii că Federația Rusă își confirmă disponibilitatea de a deschide accesul convoiului umanitar în orașul Mariupol cu tranzit prin orașul Berdiansk”, a spus ea într-un videoclip postat pe Telegram. „Trimitem 45 de autobuze pe culoarul Mariupol”.

Ministerul rus al Apărării a declarat miercuri că va fi deschis un coridor umanitar de la Mariupol la Zaporojie, prin portul Berdiansk, controlat de ruși, joi de la ora 10.00.

Rusia a distrus peste noapte un terminal petrolier din Dnipro, un centru umanitar cheie, potrivit președintelui consiliului regional, citat de New York Times.

Nicio persoană nu a fost rănită sau ucisă în urma atacului forțelor ruse.

Dnipro, oraș situat în centrul Ucrainei, a rămas relativ în siguranță în ultimele săptămâni, în ciuda faptului că se află între trei fronturi rusești.

David Arakhamia, liderul parlamentar al partidului lui Zelenski și membru al echipei de negociere, a anunțat că discuțiile cu delegația rusă vor continua vineri, 1 aprilie, în format online

La precedenta rundă de negociere, care a avut loc marți la Istanbul, partea ucraineană a precizat că stadiul negocierilor a avansat suficient cât să se justifice, acum, o întâlnire față în față a președinților Volodimir Zelenski și Vladimir Putin. Kievul a anunțat că sunt semnale pozitive, deși Zelenski a rămas sceptic în privința anunțului legat de „reducerea drastică” a atacurilor în centrul și nordul țării.

A doua zi, semnalele pozitive din negocieri anunțate de Kiev au fost negate de Moscova. purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că Rusia nu a observat nimic cu adevărat promițător și a spus că urmează o perioadă lungă de muncă.

Șeful administrației regionale de stat din regiunea Luhansk, Serhiy Haidai, a precizat că bombardamentele asupra regiunii din estul Ucrainei au continuat pe parcursul nopții.

Una dintre ținte a fost un depozit de petrol din Lysychansk, unde a izbucnit un incendiu puternic, pentru stingerea căruia se lucrează în prezent.

The head of the #Luhansk regional state administration, Serhiy Haidai, reported that shelling of the territory continued on the night of March 31.

One of the targets was an oil storage facility in #Lysychansk, where a large fire broke out. Rescuers are now working at the scene. pic.twitter.com/2mtNV6F1ze

— NEXTA (@nexta_tv) March 31, 2022

Potrivit ultimului bilanț publicat joi de forțele armate ucrainene, aproximativ 17.500 de ruși au fost uciși în primele 36 de zile de la invadarea Ucrainei. Ministerul Apărării de la Moscova nu a mai publicat un bilanț din 2 martie, iar datele sunt dificil de verificat independent.

Potrivit bilanțului părții ucraienene, forțele ruse au pierdut 614 tancuri, 1735 de vehicule blindate, 135 de avioane și 131 de elicoptere.

New losses of the #Russian army according to the Armed Forces of #Ukraine. pic.twitter.com/AFOWki2bm9

— NEXTA (@nexta_tv) March 31, 2022

Un convoi de autobuze ucrainene a pornit joi spre Mariupolul asediat pentru a încerca să livreze provizii umanitare și să-i evacueze pe civili prinși blocați în oraș, a anunțat vicepremierul Ucrainei Irina Vereșciuk, citată de Reuters.

Potrivit acesteia, 45 de autobuze au plecat spre Mariupol după ce Comitetul Internațional al Crucii Roșii a confirmat că Rusia a fost de acord cu o încetare a focului pentru a permite evacuarea civililor.

Circa 170.000 de oameni sunt blocați în Mariupol, fără curent și cu provizii în scădere, după cum a anunțat primarul orașului, zilele acestea.

”Lupte grele” se vor duce, cel mai probabil, la Kiev în zilele următoare, în ciuda angajamentului Rusiei de a-și reduce activitățile militare din jurul capitalei ucrainene, a avertizat joi Ministerul Apărării al Regatului Unit (MOD), care a publicat un nou raport al serviciilor de informații despre atacul Rusiei asupra Ucrainei, potrivit The Guardian.

”În ciuda declarațiilor Rusiei potrivit cărora va reduce activitățile militare din jurul Cernihivului, bombardamentele și rachetele rusești au continuat. Forțele ruse continuă să fie poziționate la est și vest de Kiev, în ciuda retragerii unui număr limitat de unități. Lupte grele vor avea loc probabil în suburbiile orașului în zilele următoare”, a informat MOD.

Autoritățile britanice mai precizează că bombardamentele continuă în Mariupol, dar forțele ucrainene încă dețin controlul asupra orașului.

Președintele rus Vladimir Putin a fost ”indus în eroare” de consilieri care erau prea speriați să-i spună cât de prost merge invazia din Ucraina și cât de dăunătoare au fost sancțiunile occidentale, au declarat miercuri oficiali de la Casa Albă, citați de Reuters.

Afirmațiile vin în contextul în care, miercuri, un înalt oficial american a declarat, sub protecția anonimatului, că liderul de la Kremlin ar fi „dezinformat” de consilierii săi despre invazia Ucrainei.

„Avem informații că Putin s-a simțit indus în eroare de armata rusă, ceea ce a dus la o tensiune persistentă între Putin și conducerea militară. Credem că este dezinformat de consilierii săi despre cât de prost luptă armata rusă și despre cum economia rusă este paralizată de sancțiuni, deoarece consilierii săi seniori se tem să-i spună adevărul”, a declarat Kate Bedingfield, directorul de comunicații la Casa Albă, în timpul unei conferințe de presă.

Kremlinul nu a comentat încă afirmațiile, iar ambasada Rusiei la Washington nu a răspuns imediat unei cereri de comentarii, notează Reuters.

Directorul serviciilor de informații militare franceze, Eric Vidaud, a fost demis din funcție pentru că a ignorat posibilitatea ca Rusia să invadeze Ucraina, a informat joi presa franceză, citând o sursă din cadrul Ministerului Forțelor Armate, relarează BBC.

Publicația franceză l’Opinion a relatat că generalul Vidaud a fost demis întrucât departamentul său „nu a avut suficiente informații” despre planurile Rusiei de a invada Ucraina.

Șeful Statului Major al Apărării al Franței, Thierry Burkhard, a recunoscut într-un interviu acordat cotidianului francez Le Monde că serviciile de informaţii franceze au făcut o analiză eronată a ameninţării ruseşti în Ucraina, spre deosebire de americani.

Președintele rus Vladimir Putin a apreciat foarte greșit situația din Ucraina, iar unii soldați ruși au refuzat să execute ordinele, a declarat miercuri șeful agenției britanice de informații GCHQ, citat de CNN.

„Se vede din ce în ce mai mult că Putin a apreciat greșit situația. Este clar că a judecat greșit rezistența poporului ucrainean”, a declarat directorul GCHQ, Jeremy Fleming, din Canberra.

Potrivit lui Fleming, Putin a supraestimat abilitățile armatei sale de a-i asigura o victorie rapidă.

„Am văzut soldați ruși – lipsiți de arme și motivația – refuzând să îndeplinească ordinele, sabotându-și propriile echipamente și chiar doborând accidental propriile aeronave”, a spus Jeremy Fleming, fără a preciza când sau unde s-a întâmplat asta.

„Chiar dacă credem că consilierii lui Putin se tem să-i spună adevărul, ceea ce se întâmplă și amploarea acestor judecăți greșite trebuie să fie foarte clare pentru regim”, a spus el.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis miercuri seară că nu crede în promisiunile Rusiei de a-şi reduce activitatea militară în jurul capitalei Kiev și a unui alt oraș principal Cernihiv şi că armata sa se pregăteşte pentru o ”ofensivă de proporții” în Donbas, relatează BBC.

„Există o acumulare de trupe rusești pentru noi lovituri în Donbas. Și ne pregătim pentru asta (…) Nu credem pe nimeni, nu avem încredere în vorbe frumoase”, a spus Zelenski, într-un mesaj video adresat națiunii.

Președintele ucrainean a spus că nu există niciun motiv de a crede anunțul Rusiei privind reducerea activității militare în apropierea acestor două orașe, având în vedere că forțele ruse au continuat să bombardeze Kievul și Cernihivul, la o zi după ce și-au luat aceste angajamente.

Pe lângă asta, în Irpin au fost raportate bombardamente mortale, iar în Donbas atacurile s-au intensificat.

Zelenski a reafirmat, de asemenea, angajamentul Ucrainei de a-și proteja teritoriul.

„Nu renunțăm la nimic. Vom lupta pentru fiecare metru al pământului nostru, pentru fiecare persoană”, a spus președintele ucrainean.

Rusia a început să-și retragă trupele de la centrala nucleară dezafectată de la Cernobîl, capturată pe 24 februarie, potrivit unui înalt oficial american al apărării, citat de CNN. Retragerea vine într-un moment în care mișcările de trupe rusești din zona capitalei Kiev au început o ”repoziționare”.

Miercuri, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat că SUA au văzut aproximativ 20% dintre batalioanele rusești desfășurate în apropierea capitalei Ucrainei au „început să se repoziționeze” înspre nord, posibil spre Belarus.

Centrala de la Cernobîl a fost capturată pe 24 februarie de forțele ruse, în prima zi a invaziei în Ucraina, și se află la aproximativ 97 de km de nord-vest de Kiev. În 1986, în zonă a avut loc o explozie și un incendiu care a declanșat un grav dezastru nuclear.

Forțele ruse sunt „foarte, foarte aproape” de centrul orașului Mariupol, din sudul Ucrainei, aflat sub asediu, potrivit purtătorului de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, relatează BBC.

Oficialul a acuzat Rusia că vizează infrastructura civilă, clădirile rezidențiale și spitalele, iar Mariupolul este „decimat” de atacurile aeriene.

Kirby a mai spus că „la momentul potrivit” SUA vor revizui lecțiile învățate din război și rolul lor în sprijinirea forțelor ucrainene.

Vom arunca o privire la „ceea ce am învățat urmărind cum Rusia a avut performanțe slabe și cât de uimitor s-au descurcat ucrainenii. (…) Vom învăța din propriile noastre comportamente aici, din eforturile noastre de a ajuta Ucraina să se apere”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Pentagonului.

Mișcările de trupe rusești din zona capitalei Kiev sunt mai degrabă o „repoziționare” decât o retragere, pentru a le permite să-și reorienteze eforturile spre alte părți ale Ucrainei, a declarat miercuri, 30 martie, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, citat de BBC și CNN.

Potrivit oficialului, mai puțin de 20% dintre batalioanele rusești desfășurate în apropierea capitalei Ucrainei au „început să se repoziționeze” înspre nord, posibil spre Belarus.

Cele mai multe dintre forțele care au început să se deplaseze spre nord, a spus Kirby, sunt cele de lângă aeroportul Hostomel de lângă Kiev, care a fost scena unor lupte grele în primele zile ale războiului, la sfârșitul lunii februarie.

Kirby spune că „dacă rușii vorbesc serios în privința detensionării”, atunci ar trebui să-și trimită militarii acasă. În schimb, adaugă el, forțele ruse încă atacă Kievul „prin bombardamente, focuri de artilerie, precum și lovituri aeriene”.

Pentagonul consideră că forțele ruse care se îndepărtează de Kiev vor fi probabil reinstalate în Belarus înainte de a fi redistribuite pentru „operațiuni viitoare” în Ucraina.

„Evaluarea noastră ar fi, așa cum am spus ieri, că vor reinstala aceste trupe, le vor reaproviziona și, probabil, le vor angaja în altă parte în Ucraina”, a explicat purtătorul de cuvânt.

Între timp, au apărut și informații potrivit cărora trupele Rusiei încep să se retragă de la centrala nucleară de la Cernobîl. Un înalt oficial american din domeniul apărării a spus că forțele Moscovei „se îndepărtează” de instalația nucleară și intră în Belarus, relatează AFP.

Președintele rus l-a informat pe cancelarul german că gazele livrate de Rusia pot fi plătite deocamdată tot în moneda europeană, a precizat purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Hebestreit, potrivit France Presse, citată de Agerpres.

Luna viitoare, plățile „vor continua să fie în euro şi transferate ca de obicei la Gazprom Bank, care nu este lovită de sancţiuni”, iar aceasta se va ocupa de conversia în ruble, a anunțat reprezentantul guvernului de la Berlin.

„Ceea ce G7 a convenit rămâne: livrările de energie vor fi plătite exclusiv în euro şi în dolari, aşa cum este indicat în contracte”, a adăugat Hebestreit.

Anterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a precizat că Moscova nu va cere trecerea imediată la plata în ruble, fiind vorba despre un ”proces îndelungat” din punct de vedere tehnologic.

Vladimir Putin a semnat recent un ordin prin care țările considerate „neprietenoase” de Rusia vor fi obligate să plătească pentru gazele livrate de Moscova doar în ruble.

Mai multe informații: Vladimir Putin i-a transmis cancelarului german Olaf Scholz că gazele ruseşti pot fi plătite încă în euro

Hackerii ruși ar fi încercat recent să acceseze rețelele NATO și sistemele informatice ale armatelor unor țări din estul Europei, potrivit unui raport al Grupului Google de Analiză a Amenințărilor, relatează Reuters.

Fără a preciza despre armatele căror țări este vorba, reprezentanții Google au vorbit despre „campanii de phishing cu acreditări” lansate de un grup de hackeri numit Coldriver sau Callisto.

„Aceste campanii au fost derulate prin utilizarea unor conturi de Gmail nou create pentru trimiterea de mesaje către conturi non-Google, astfel încât rata de succes a acestor tentative este necunoscută”, se menționează în raportul publicat miercuri, 30 martie.

Mai multe informații: Raport Google: Hackerii ruși au atacat rețelele NATO și ale unor armate din estul Europei

Ministerul rus al Apărării anunță că va declara un „regim de tăcere” joi, 31 martie, începând cu ora 10.00 pentru deschiderea unui coridor umanitar prin care să fie evacuați civilii ucraineni și cetățenii străini din orașul-port Mariupol către Zaporojie, potrivit canalului Nexta.

From 10:00 on March 31, #Russia announces a „silence regime” for the evacuation of civilians and foreign citizens from #Mariupol to #Zaporozhye, the country’s Ministry of Defense reported.

— NEXTA (@nexta_tv) March 30, 2022

Orașul-port de la Marea Azov se află sub asediul forțelor ruse de mai multe săptămâni, iar încercările repetate de evacuare a civililor prin coridoarele umanitare au eșuat din cauza bombardamentelor, potrivit Kievului.

Peste 100.000 de civili se află în continuare în oraș.

Într-o conferință de presă de miercuri, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a vorbit despre consecințe ”devastatoare” ale bombardamentelor forțelor Rusiei asupra orașului Mariupol.

„Locul este decimat din punct de vedere structural de atacurile aeriene rusești”, a spus reprezentantul Pentagonului, adăugând că există ”pagube semnificative” asupra „infrastructurii civile, clădirilor rezidențiale, spitalelor (…) sau parcurilor”.

Oleksandr Markușin, primarul din Irpin, a declarat pentru CNN că deși orașul pe care îl conduce este mic, a reușit să reziste în fața forțelor ruse, iar acum este „100% ucrainean”.

”Irpin este un oraș mic, dar nu a permis celei de-a doua armate ca mărime din lume să avanseze. (…) Am avut curaj, o armată puternică și apărare teritorială și nu aveam unde să ne retragem. Luptăm pentru pământul nostru”, a declarat edilul pentru postul american.

Markușin a precizat și că forțele ruse nu au avut niciodată controlul total în orașul din apropierea Kievului.

„Rușii au atacat Irpin și au vrut să-l cucerească, dar au eșuat. Au capturat 30% din oraș. Acum câteva zile i-am eliminat. Acum Irpin este 100% ucrainean”, a mai spus primarul, adăugând că zona este în continuare periculoasă, în condițiile în care trupele ruse se află încă în apropiere.

„E încă periculos aici, pentru că Bucha, Vorzel și Hostomel sunt în apropiere. Sunt controlate de trupele ruse care încă trag. Ei folosesc sistemul Grad, obuze și mine”, a explicat Oleksandr Markușin.

Potrivit declarațiilor sale, forțele ucrainene au distrus mai mult de 100 de vehicule în oraș și în jurul acestuia, iar eforturile de salvare a civililor sunt în desfășurare.

”Astăzi și ieri am evacuat aproximativ 500 de persoane. Astăzi, eu însumi am evacuat aproximativ 50 de copii și 100 de adulți. (…) Sunt multe clădiri, școli și grădinițe distruse. Există clădiri rezidențiale cu mai multe etaje complet distruse”, a adăugat primarul din Irpin.

„Războiul continuă și, deocamdată, din câte știu, nu există niciun progres major sau ceva nou”, declarat ministrul francez de Externe, Jean-Yves Le Drian, într-un interviu acordat radiodifuzorilor France 24 și RFI, potrivit BBC.

„Sunt multe declarații ale autorităților ruse… Voi crede doar acțiuni”, a adăugat oficialul francez.

Anterior, Rusia a transmis că nu s-a spus nimic foarte promițător și nu s-au înregistrat progrese în runda de negocieri care a avut loc marți, la Istanbul.

Zeci de lucrători medicali și pacienți au fost uciși în peste 80 de atacuri de când Rusia a invadat Ucraina, a anunțat miercuri, 30 martie, Organizația Mondială a Sănătății (OMS), potrivit New York Times.

„De la începutul invaziei Federației Ruse, au avut loc 82 de atacuri”, a precizat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, într-o conferință de presă.

Bilanțul anunțat de OMS indică cel puțin 72 de morți și 43 de răniți, profesioniști din domeniul sănătății și pacienți.

De asemenea, șeful OMS a declarat că organizația colaborează cu parteneri locali și internaționali pentru a livra provizii medicale în zonele cele mai afectate din Ucraina și că până acum a livrat aproximativ 160 de tone metrice de consumabile.

„Continuăm să cerem garanții de trecerea în siguranță pentru a livra provizii către Mariupol și alte orașe asediate”, a spus dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus.

În orașele din nordul, estul și sudul Ucrainei, forțele ruse au lovit centre civile, apartamente, supermarketuri și alte clădiri. În Mariupol, oraș din sudul țării care a fost bombardat și blocat de săptămâni întregi, imaginile apărute până acum au arătat cum clădirile unui complex spitalicesc, inclusiv o maternitate, au fost distruse de bombardamente.

Biroul pentru drepturile omului al Națiunilor Unite a anunțat că cel puțin 1.035 de civili au fost uciși în Ucraina de la începutul invaziei, un oficial precizând că numărul real „este probabil mult mai mare în locurile care au avut loc lupte intense, în special Mariupol și Volnovakha”.

Mai multe informații: OMS: Atacurile asupra sistemului medical ucrainean fac parte din strategia Rusiei, civilii fiind folosiți ca „piese de șah”

Lupte grele au continuat în cursul zilei de miercuri, 30 martie, la periferia capitalei ucrainene, în ciuda retragerii anunțate cu o zi în urma de Rusia.

O echipă de jurnaliști CNN, aflată în apropiere de suburbia Irpin, relatează că a auzit bombardamente constante în zonă.

Mai multe sisteme de lansare de rachete au fost, de asemenea, auzite intermitent în apropierea ultimului punct de control dintre Kiev și Irpin, precum și focul sporadic al unor arme de calibru mic, mai precizează sursa citată.

Președintele rus, Vladimir Putin, l-a avansat în grad pe Ramzan Kadîrov pentru rolul său în invazia din Ucraina, relatează The Guardian și publicația ucraineană Ukrainska Pravda.

Moscova nu a anunțat în mod oficial avansarea lui Ramzan Kadîrov la gradul de general-locotenent, însă liderul de la Groznîi a fost felicitat de președintele parlamentului cecen, Magomed Daudov, și de ministrul Ahmed Dudaev.

Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Daudov s-a referit la „contribuția liderului cecen la victoria asupra terorismului internațional în Republica Cecenă și păstrarea integrității Rusiei”, care ”nu poate fi supraestimată”.

Potrivit presei ruse, Kadîrov, aliat al liderului de la Kremlin, s-ar afla în Mariupol, orașul-port din sudul Ucrainei, aflat sub asediul forțelor ruse de săptămâni la rând. De asemenea, un videoclip despre care se presupune că a fost filmat la Mariupol a fost publicat luni pe canalul de Telegram al liderului cecen.

Magomed Daudov afirmă că Ramzan Kadîrov „a venit la Mariupol pentru a comunica, a ridica moralul, pentru a echipa tehnic, a ajusta și a perfecționa strategia de acțiune ulterioară pentru următoarele două zile”.

Luptătorii ceceni, cunoscuți pentru folosirea torturii și asasinate, au ajuns în Ucraina din primele zile ale invaziei rusești.

La jumătatea lunii martie, Kadîrov anunța că a călătorit în Ucraina pentru a se întâlni cu trupele cecene care atacau Kievul. Informațiile nu au putut fi verificate independent.

Mai multe informații: Liderul cecen Ramzan Kadîrov, înaintat în grad de Vladimir Putin, pentru rolul pe care îl are în invazia din Ucraina

Nouă așezări din regiunea Donețk au fost vizate de bombardamentele forțelor ruse, potrivit Poliției Naționale a Ucrainei, care precizează că au fost distruse cel puțin opt clădiri civile, inclusiv case și magazine, relatează CNN.

Potrivit Kievului, trupele ruse au atacat populația civilă cu „mortiere, tancuri, artilerie și arme de calibru mic”, iar unele persoane au fost rănite.

Orașele unde au avut loc cele mai puternice bombardamente în ultimele 24 de ore sunt Mariupol, Marinka, Krasnohorivka, Avdiivka, Vuhledar, Volnovakha, Zalizne, Ocheretyne și Novoselivka. Și orașul Pokrovsk a fost atacat miercuri, mai precizează poliția, adăugând că informațiile privind posibilele victime și pagubele suferite sunt în curs de actualizare.

Regiunea Donețk este unul dintre cele două teritorii separatiste din estul Ucrainei, Republica Populară Donețk și Republica Populară Luhansk.

Urmărește-ne pe Google News