Incalzirea din ce in ce mai accentuata a planetei i-a trimis din nou in laboratoare pe oamenii de stiinta, in cautarea unor solutii pentru racirea ei. De-a lungul timpului ideile nu au lipsit, insa de fiecare data problemele pe care le creau depaseau cu mult beneficiile. La scara planetara, orice modificare a climei poate avea efecte catastrofale, scrie “New York Times”.
Modificarea climei datorata activitatii umane ingrijoreaza comunitatea stiintifica internationala. Propunerile nu au lipsit, insa de cele mai multe ori au fost considerate neaplicabile, pana de curand, cand aceste idei au intrat din nou in atentie, fiind cautate “solutiie” exotice, care abordeaza din alt unghi fenomenul racirii globale. “Ar trebui sa acordam aceeasi atentie acestor propuneri ca in orice alt caz”, afirma Ralph J. Cicerone, presedintele National Academy of Sciences din Washington. La cererea lui Cicerone, in luna aprilie, Roger P. Angel, un cunoscut astronom de la Universitatea Arizona, a propus plasarea pe orbita a mii de miliarde de lentile de jumatate de metru, extraordinar de subtiri, care sa “indoaie” razele solare si sa le retrimita in spatiu.
O alta propunere a venit din partea laureatului premiului Nobel Paul J. Crutzen, de la institutul Max Planck din Germania. Cercetatorul sustine racirea planetei prin injectarea de sulf in stratosfera. Ideea a fost aplaudata de Ralph J. Cicerone.
Toate aceste propuneri apartin geoingineriei, o noua orientare in lumea oamenilor de stiinta. Multi inca i-au in deradere aceasta noua directie de cercetare, argumentand ca propunerile sunt niste visuri iresponsabile, care presupun mai multe riscuri decat beneficii.
Studiul efectului de sera a debutat in anii ’60, cand oamenii de stiinta au scos in evidenta faptul ca incalzirea globala provocata de emisiile poluante generate de oameni va reprezenta un pericol in viitorul apropiat. Masuri concrete au fost luate abia in anii ’80, cand temperatura la nivel global a inceput sa creasca.
Unii oameni de stiinta au observat ca pamantul reflecta in spatiu numai 30% din lumina solara si absoarbe restul. Astfel, s-a propus cresterea capacitatii pamantului de a reflecta lumina si racirea planetei. Deocamdata ideea care a intrunit cea mai larga sustinere din partea adeptilor geoingineriei este propunerea laureatului Nobel Paul J. Crutzen.
“Ingineria climatica, asa cum a fost ea prezentata, este singura optiune la indemana pentru a reduce cresterea temperaturii la nivel global” daca eforturile de reducere a emisiilor poluante nu vor avea succes. “Pana acum nu prea sunt motive sa fim optimisti”, a explicat dr. Crutzen.
Ingrijorati de nivelul in crestere al gazelor cu efect de sera, oamenii de stiinta cauta metode, uneori iesite din comun, de inversare a incalzirii planetei
Blocarea razelor solare
Propunere: eliberarea in atmosfera, cu ajutorul baloa-nelor, a milioane de tone de dioxid de sulf, substanta care ar reflecta in spatiu lumina solara.
Probleme: distrugerea stratului de ozon; solutie prea scumpa.
Fara raze solare letale
Propunere: plasarea pe o anumita orbita a miliarde de lentile. Sticla va “indoi” razele solare, modificandu-le traiectoria.
Probleme: nu se va pune in practica in viitorul apropiat. Prea scumpa.
Cer permanent noros
Propunere: Vapoare speciale dotate cu cosuri de dimensiuni foarte mari vor pulveriza in aer apa sarata. Apa se va condensa si va forma molecule de sare care la randul lor vor reflecta o parte in lumina solara.
Probleme: Faza maxima de reflectivitate va dura cel mult o saptamana, pulverizarea trebuind sa fie permanenta.
Nu sunt gunoaie!
Propunere: Discuri din plastic sau din spuma care sa pluteasca in ocean ar putea reflecta in spatiu o parte din radiatia solara.
Probleme: Nu sunt la fel de eficiente ca si reflectarea razelor solare direct din staturile inalte ale atmosferei.
Inverzirea oceanului
Propunere: Impregnarea apei oceanului cu particule de fier stimuleaza dezvoltarea fitoplanctonului (plante care inmagazineaza carbonul). Fitoplanctonul mort se scufunda in ocean pastrand carbonul timp de secole.
Probleme: Dioxidul de carbon poate ajunge inapoi in atmosfera.
Mod de functionare
1. Un motor electric va pune in miscare trei dispozitive rotative.
2. Curentii de vant sunt impartiti in doua cand lovesc cilindrii stationari.
3. Rotatia produce un curent mai puternic pe una din partile cilindrului, proces care pune vasul in miscare.
4. Miscarea vasului actioneaza o elice de generare a curentului electric.
5. Electricitatea pune in miscare o pompa care pulverizeaza apa sarata catre atmosfera cu ajutorul cilindrilor rotativi.