Culise și scenarii privind un candidat comun al partidelor proeuropene pentru prezidențiale

Potrivit acestor surse, un viitor candidat nu trebuie să aibă lacune privind studiile, preferabil din zona universitară, cu o capacitate bună de comunicare, moderat politic, care să înțeleagă atât temele la care țin partidele vechi, dar și necesitatea reformei statului. Nu în ultimul rând, un politician cu aplecare spre subiectele la care țin minoritățile naționale.

Până în acest moment, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a fost cel mai generos în oferirea unor exemple. Iar printre numele amintite au fost Daniel David (rector UBB), Daniel Funeriu (fost ministru al Educației), Toader Paleologu (fost ministru al Culturii și fost diplomat) sau Crin Antonescu (fost președinte al PNL și al Senatului).

Toader Paleologu a confirmat pe Facebook că ar fi deschis la un dialog cu liderii coaliției, însă s-a declarat sceptic privind renunțarea partidelor la spiritul partizan. Și Daniel David a cerut o discuție așezată, pe măsurători sociologice și argumente raționale înainte de a merge cu un anumit candidat mai departe.

Recomandări

Consiliile Județene au cheltuit peste 2 milioane de euro pe servicii juridice în ultimii cinci ani. Mai mult de jumătate din sumă a ajuns la trei mari case de avocatură

Dinspre zona USR și cea progresistă a venit varianta Nicușor Dan, însă primarul general stârnește pasiuni și la nivel de Capitală, unde încă sunt neînțelegeri, așa că ar fi greu să fie acceptat ca variantă la nivel național.

De asemenea, USR nu a renunțat încă la varianta Elena Lasconi, considerată a fi persoana cu cea mai mare legitimitate populară, din moment ce a intrat în turul al doilea, cu toate că a avut în spate un partid mic, cu aproximativ 30 de primari și câteva sute de consilieri locali, nu o armată de ordinul a peste o mie de primari și peste 10.000 de consilieri locali, cum sunt cazurile PSD și PNL.

Pericolul asocierii cu Klaus Iohannis

Sunt liberali care nu s-ar împotrivi susținerii Elenei Lasconi în cursa pentru Cotroceni, pentru că aceasta, la pachet, ar însemna desprinderea de epoca Klaus Iohannis. Un candidat nou, comun agreat, inclusiv prin acceptarea de către Klaus Iohannis, i-ar putea aduce eticheta de „garantat Iohannis”, iar teama este că o astfel de ștampilă ar putea genera un efect de respingere și la un vot către candidații antisistem.

Recomandări

România a refuzat să extrădeze în Rusia un cetățean moldovean: „Predarea e susceptibilă să aibă consecinţe de o gravitate deosebită”

Pentru a ajunge la un acord privind numele de candidat la președinție, partidele din coaliția proeuropeană trebuie să se înțeleagă și pe alte funcții-cheie, în condițiile în care „top jobul” ar fi lăsat la un independent. Va conta foarte mult în balanță cine va lua funcția de premier, cea de președinte al Senatului și cea de șef al Camerei Deputaților, precum și altele.

Pentru moment, PSD-iștii insistă să aibă funcția de prim-ministru, iar aici au și sprijinul UDMR. Cu toate acestea, nu e exclusă nici varianta de premier tehnocrat, care mai degrabă ar fi unul de sacrificiu, susținut doar să ia măsurile nepopulare din prima parte a anului 2025. O variantă discutată în unele partide (USR și PNL) este și scenariul în care după alegerile prezidențiale, la o posibilă remaniere, USR să fie scos de la guvernare.

Ilie Bolojan nu ține morțiș să fie candidat

Dinspre liberali, surse politice susțin că Bolojan le-a transmis că nu ar dori să fie candidat la președinție. Pe de altă parte, liberalii nu ar refuza funcția de prim-ministru, dar ar putea merge în noua formulă și fără ea, fiind cu ochii mai ales la cea de președinte al Senatului. Recent ales senator, Ilie Bolojan poate spera la această poziție.

Recomandări

Român judecat pentru ucidere din culpă după moartea unui zilier. Obligațiile proprietarilor care lucrează în gospodărie cu prieteni sau vecini

În această ipoteză, USR ar rămâne cu Camera Deputaților. USR a mai avut șefia uneia dintre cele două Camere legislative mai puțin de un an, când la conducerea Senatului a fost Anca Dragu.

Printre lucrurile la care s-a ajuns la un consens în cadrul coaliției proeuropene, până în acest moment, a fost faptul ca, deși ar fi format din patru partide, noul Executiv să aibă un număr redus de ministere, maximum 16. De asemenea, formațiunile s-au înțeles, potrivit informațiilor Libertatea, să „reducă substanțial numărul secretarilor de stat”.

Urmărește-ne pe Google News