Obiceiuri şi semnificaţii ale echinocţiului de primăvară!

Astrologii susţin că momentul când ziua devine egală cu noaptea (Echinoctiu de primăvară) simbolizează o stare de armonie, o stare de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât şi o transformare benefică a naturii noastre umane. În perioada echinocţiului de primăvară totul se trezeşte la viaţă, tinde să iasă la suprafaţă, să se bucure de energiile profunde ale primăverii. În această zi începe noul an agrar, iar copiii din Oltenia şi Muntenia bat ritualic pământul cu beţele sau ciomegele, alungând frigul: „Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”.

Să sperăm că anotimpul florilor se va instala o dată cu echinocţiul de primăvară, iar razele Soarelui vor birui covorul de nea şi de gheaţă care se mai găseşte, pe alocuri, pe străzi şi prin gospodării. Conform tradiţiei creştine, Paştele este serbat întotdeauna în prima duminica după Luna Plina

Echinocțiul are loc de două ori pe an. Prima dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 20 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică.

Recomandări

Coaliția PSD-PNL s-a rupt la București: Gabriela Firea și Sebastian Burduja intră în lupta cu Nicușor Dan și Piedone pentru Primăria Capitalei

Al doilea echinocțiu al anului este momentul când soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera sudică și echinocțiul de toamnă în emisfera nordică.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro