“Sub anestezie” e un film pe care l-am vazut doar pe jumatate. Nu pentru ca as fi plecat din sala: am stat – cuminte – pana la sfarsit. Doar ca jumatate din el nu l-am privit; 50% din “Sub anestezie” se petrece intr-o sala de operatie!
Atunci cand vad un film violent, stiu ca tot “sangele” ala este vopsea. La “Sub anestezie”, am avut senzatia ca operatia pe cord deschis din film este pe bune. Chirurgii si anestezistul sunt actori, dar tesuturile alea, firisoarele de sange, inima – brr nu pareau trucaje. Or, eu nu ma duc la cinema ca sa vad cum se inlocuieste o inima cu alta: prefer sa vad inimi sfaramate, din dragoste neimpartasita… Dar problema, pana la urma, e alta: faptul ca scenariul (lui Joby Harold, care a facut si regia) este o bazaconie de zile mari. Se iau, asadar, una bucata tanar cu o inima slaba, care se cere rapid inlocuita; tanarul (Hayden Christensen, frumos si trist – are sange grupa 0, deci mai greu de gasit…) este si foarte bogat, fiind mostenitorul unui imperiu financiar pe care tatal sau (decedat) si mama sa superprotectoare (Lena Olin, inca frumoasa) l-au construit ca pe un zid intre ei si restul lumii. Dar tanarul reuseste sa iubeasca (si sa se faca iubit) o tanara la fel de frumoasa (Jessica Alba, cam neagra), doar ca tine relatia ascunsa de apriga sa mama. ?n aceeasi seara, in care afla ca o inima de grupa corespunzatoare a fost gasita, se casatoreste cu iubita lui, fac un mic sex de bucurie – dupa care fuguta la spital, sa schimbe cordul… sau cardul?
Ajunsi aici, suntem luati drept cobaii unui experiment (altul decat cel marketat de regizorul/scenarist!) din care ar trebui sa intelegem ca si proaspata sotie, si chirurgul – cel mai bun prieten (Terrence Howard) sunt, de fapt, altceva decat credeam… Povestea se transforma intr-un joc de-a alba-neagra. Privesti ecranul si nu-ti vine sa crezi: asta era “ideea buna” a scenariului?! Atunci, repede, schimbati-o cu una proasta! La-nceputul filmului ni se spune ca exista, pe an, nu stiu cate cazuri de pacienti pe care anestezia nu prinde, fiind operati “pe viu”. Nici “Sub anestezie” nu prinde, dar, in afara de inima aia operata, nu este nimic viu.
Alex Leo Serban
Critic de film