Pentru că nu are o locuinţă, un bolnav de diabet din Capitală stă în spital de 12 ani!

↑În această clădire de spital şi-a făcut “culcuş” omul fără locuinţă

←Ca să ne convingă că este bolnav, Gheorghe Viorel ne-a arătat că poartă mereu cu el o punguţă cu medicamente

Pe Gheorghe l-am găsit “bântuind” pe holurile spitalului. În jurul prânzului, e nelipsit: e ora mesei. În rest, dacă-i frumos afară, mai iese în parc, merge la piaţă, se plimbă. Seara se întoarce la căldurică, tot în spital. Dacă-l vezi, n-ai zice că-i bolnav. “Am diabet şi epilepsie. Uite! Am pastilele cu mine!”, se apără repede “pacientul”.

Asistentele mai vechi îşi amintesc că acum 12 ani, Gheorghe a fost ridicat de o ambulanţă de lângă staţia de metrou Gorjului şi le-a fost dat în primire pentru că avea glicemia foarte mare. De atunci n-a mai plecat din unitatea medicală decât “în vacanţă”, când asistenta socială i-a găsit un pat în cadrul unei fundaţii.

Pentru că era vorba de un centru bazat pe voluntariat şi întrajutorare, lui Gheorghe i s-a atribuit sarcina să ajute la curăţenie, ceea ce nu i-a convenit.

Vrea şi ajutor în bani de la stat

A “uitat” să îşi ia insulina şi a fost adus în stare gravă înapoi la spital. “Nu mă mai întorc acolo! Să mi se dea ajutor de la stat şi să mă lase să stau aici”, îţi spune Gheorghe, ca pe-o poezie, solicitarea sa. De cealalaltă parte, cadrele medicale sunt revoltate că trebuie să aibă grijă de cineva care nu necesită îngrijire de specialitate în permanenţă. Dar nici nu ştiu cum să scape de el.

Recomandări

Reacția mercenarilor lui Horațiu Potra când au aflat că alegerile au fost anulate: „Acuma trebuie făcut ceva, mers peste ei și dat foc!”

“Toţi se plâng de Gheorghe: urlă noaptea pe coridoare, are probleme de igienă şi niciodată nu se oferă să ajute pe cineva. El ar trebui reintegrat în societate, pentru că este încă în putere”, ne-au declarat cadre medicale care au preferat să-şi păstreze anonimatul.

Are nevoie de un loc într-un cămin

Oficial, Gheorghe nu figurează ca pacient internat, dar medicii şi asistentele se tem că, dacă îl scot în stradă, el va protesta şi nu-şi va mai lua tratamentul pentru diabet. De altfel, aşa i-a şi ameninţat că va face dacă îl vor lăsa nemâncat şi fără adăpost. “Tot la voi o să mă aducă ambulanţa când voi fi în comă”, le-a spus el medicilor, care nu au altă posibilitate decât să-l tolereze în spital. Pentru a-l ajuta pe Gheorghe, asistentul social Sorina Negrei încearcă să-i găsească un loc într-un centru sau la un cămin din Capitală, dar, de ani buni, se loveşte de indiferenţa autorităţilor.

Urmărește-ne pe Google News