Problemele de sănătate psihică îndelungate ale populației, îngrijorarea primarilor, cei care știu cel mai de-aproape problemele oamenilor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un surprinzător sondaj din SUA arată că primarii orașelor sunt mai îngrijorați de consecințele pe termen lung ale pandemiei asupra sănătății mintale a oamenilor decât de alte probleme care țin primele pagini ale ziarelor, notează agenția de știri americană Bloomberg. Mai multe ONG-uri au atras atenția asupra aceleiași probleme în România.
Cuprins:
În urmă cu câteva luni, cercetătorii de la Universitatea din Boston au realizat un sondaj printre primari, edilii a 126 de orașe din SUA fiind întrebați care este cea mai mare îngrijorare a lor în contextul pandemic actual.
Oficialii au enumerat mai multe probleme cu care se confruntă, printre care și faptul că felul în care a influențat criza COVID economia și stilul de viață poate schimba în rău viața locuitorilor. Iar o creștere îngrijorătoare a omuciderilor a alimentat temerea de migrație în masă din zonele urbane spre rural.
Dar cercetătorii au descoperit că a existat o discrepanță între problemele care au ocupat adesea primele pagini ale ziarelor și au dominat punctele de discuție politice și problemele de care primarii erau cu adevărat îngrijorați.
Potrivit raportului întocmit de cercetători, 52% dintre primarii chestionați au menționat sănătatea mintală drept una dintre cele două consecințe pe termen lung ale pandemiei de care au fost cel mai îngrijorați, iar 37% au spus că sunt alarmați de numărul mare al studenților care au pierdut mai mult de un an de studii cu prezență fizică.
Când au fost întrebați despre modul în care pandemia de COVID a schimbat orașele pe care le conduc, 40% dintre primari au răspuns că au observat schimbări în sănătatea mintală și în viziunea oamenilor asupra lumii și vieții.
„Comunitățile sunt temătoare, precaute și epuizate din punct de vedere emoțional, la această concluzie au ajuns edilii orașelor”, spune Katie Einstein, unul dintre autorii raportului.
Doar 2% dintre cei 126 de primari intervievați s-au arătat îngrijorați cu privire la cum influențează munca de la distanță productivitatea, dar și starea psihică, iar 7% au ales migrația spre zona rurală a rezidenților drept una dintre preocupările lor principale.
Iar în ciuda creșterii numărului de omucideri în SUA în anul 2020, doar 26% dintre primari au spus că sunt cel mai preocupați de creșterea crimelor și a violenței.
„Când ne gândim pe ce s-a concentrat mare parte din presă și care sunt lucrurile de care primarii sunt cu adevărat preocupați, există o nepotrivire reală”, concluzionează Katie Einstein.
Deși sondajul a fost realizat în intervalul iunie-august al acestui an, Einstein spune că se așteaptă ca o mare parte din răspunsurile primarilor să fie aceleași și acum, când există o creștere a numărului cazurilor de COVID peste tot în lume.
Lupta pentru păstrarea sănătății mintale și pierderile de învățare suferite de elevi în timpul școlii online au devenit mai evidente după începerea noului an școlar.Katie Einstein:
Într-adevăr, semnele că pandemia are un efect sever asupra sănătății mintale sunt numeroase.
În SUA, unde s-a derulat studiul, Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor au raportat că 41,5% dintre adulți au avut simptome de anxietate sau tulburare depresivă în luna februarie a acestui an - față de 36,4% în august 2020. În acea perioadă, procentul adulților care nu au primit consiliere sau terapie a crescut de la 9,2% la 11,7%.
Și grupurile de pediatrie și psihiatrie din SUA au atras atenția că sănătatea mintală a copiilor reprezintă o urgență națională. Izolarea fizică și incertitudinea continuă afectează dezvoltarea psihică a celor mici, spun specialiștii.
Pentru a aborda aceste probleme, mai multe orașe au adoptat noi politici și practici, cum ar fi direcționarea apelurilor la 911 care implică urgențe comportamentale către asistenții sociali; sau extinderea accesului la consiliere psihologică, în special pentru familiile cu venituri mici și studenții defavorizați.
Mesajul permanent că „virusul ucide” îi face pe oameni să dezvolte depresii
De la începutul pandemiei până azi, tot mai multe instituții și organizații din domeniul sănătății au abordat același discurs: efectele pandemiei asupra sănătății mintale sunt reale și pot fi de lungă durată. Iar lipsa accesului la ajutor de specialitate nu face decât să adâncească și să prelungească suferința oamenilor.
Potrivit specialiștilor, izolarea, stigmatizarea, frica de necunoscut, mesajul permanent că „virusul ucide” îi fac pe oameni să dezvolte depresii, anxietate sau să-și găsească refugiul în alcool și droguri.
O analiză realizată de European Data Journalism Network în mai multe țări din UE, inclusiv în România, și publicată în luna decembrie a anului trecut, a arătat că mulți pacienți n-au mai avut acces la îngrijirea necesară din cauza izolării și a restricțiilor impuse de autorități.
În timpul primului val de COVID, 75% din serviciile de psihiatrie erau oferite prin telemedicină, dar această metodă nu funcționează pentru toată lumea, arată aceeași analiză.
Un alt raport, dat publicității de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) tot la finele anului trecut, în timpul primului val COVID, a arătat că 93% din țările aflate sub observație au suferit blocaje în unul sau mai multe servicii pentru pacienții cu probleme psihice, neurologice și cu abuz de substanțe.
În 2021, la aproape doi ani de la debutul pandemiei, guvernele din întreaga lume au recunoscut, în timpul Adunării Mondiale a Sănătății din luna mai, nevoia de a extinde serviciile de sănătate mintală de calitate la toate nivelurile.
Aproape jumătate dintre români au raportat o accentuare a stării de stres în pandemie
Nici românii nu stau bine la acest capitol, în pandemie.
Potrivit unui studiu din cadrul programului COH-FIT (Collaborative Outcomes Study on Health and Functioning During Infection Times), 42% dintre români au raportat în 2020 o înrăutățire a stării de stres, în timp ce aproximativ o treime dintre participanții la studiu au raportat o intensificare a stării de nervozitate, ambele fiind mai pronunțate în rândul femeilor și adulților tineri.
„În ceea ce privește singurătatea, mai bine de un sfert dintre respondenți (28%) au raportat o înrăutățire a aceste stări în perioada pandemiei, cei mai tineri manifestând o înrăutățire mai pronunțată (36%)”, arată cercetarea citată de Mediafax.
Și medicii psihiatri de la Institutul Socola din Iași au atras atenția, la începutul acestui an, că în pandemie a crescut numărul de oameni care s-au prezentat la spital cu depresie sau anxietate, dar și procentul celor care au venit la spital pentru abuz de alcool sau droguri. Aceștia au remarcat că afecțiunile psihiatrice au apărut la mulți pacienți diagnosticați cu COVID, dar și la cei aflați în perioada de recuperare de după boală.
Conform reprezentanților Institutului de Psihiatrie Socola, 25% dintre cazurile care s-au prezentat cu o simptomatologie ușoară au evoluat spre tulburări depresive.
Oamenii s-au prezentat la spital plângându-se de sentimente de neputință și neajutorare, tulburări de somn, de alimentație, dar și o frică foarte mare legată de necunoașterea evoluției infecției pe termen mediu și lung. Medicii au observat faptul că aceste simptome s-au agravat odată cu creșterea numărului de cazuri de infectare, cât și de decese.
Libertatea a arătat într-o analiză publicată în luna decembrie a anului trecut că cel puțin 10 persoane s-au sinucis în spitalele din România, în timpul internării pentru COVID. Niciuna dintre acestea nu primise ajutor psihologic în perioada spitalizării.
„Anxietatea pacienților crește, pentru că omul are nevoie de certitudine, iar în acest caz, niciun cadru medical nu o poate oferi”, a explicat pentru Libertatea, pe 1 februarie 2021, Andreea Dumitrescu, psiholog la Institutul Marius Nasta din București.
Telverde Antisuicid: Pentru consiliere în situaţii de criză suicidară puteţi contacta Alianţa Română de Prevenţie a Suicidului între 19.00 și 7.00 la numărul de telefon 0800 801 200 (apelabil gratuit la nivel naţional din orice reţea) sau prin e-mail la sos@antisuicid.ro.
