Pacienții cu tulburări mintale, pierduți în pandemie: „Terapia mea a rămas în aer”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
COVID-19 a paralizat sistemul de îngrijire a sănătății mintale, deja precar în multe țări europene. În timpul primului val, 75% din serviciile de psihiatrie erau oferite prin telemedicină, dar această metodă nu funcționează pentru toată lumea. O analiză realizată de European Data Journalism Network în mai multe țări din UE, inclusiv în România, arată că mulți pacienți n-au mai avut acces la îngrijirea necesară din cauza izolării și a restricțiilor impuse de autorități.
Cuprins:
- „Cu cât izolarea este mai strictă, cu atât impactul este mai sever”
- Pentru unii pacienți, izolarea a fost benefică
- Îngrijirea la distanță și întreruptă a sănătății mintale
- Pacientă în România: „Mi-a fost foarte teamă să ies și să mă infectez”
- Țări în care psihiatria online nu a fost folosită deloc
- Problema sistemului a existat încă dinainte de pandemie
- Îngrijirea la distanță nu este un remediu
- Metoda creativă aplicată în Olanda
- Temeri pentru viitor: consecințe devastatoare pentru mulți oameni
„Încă dinainte de pandemie, mulți oameni stăteau izolați în casele lor, pe canapea, în pat, în camera lor, în mintea lor”, spune Andrés Colao, purtător de cuvânt pentru o organizație neguvernamentală pentru sănătate mintală din Spania.
Andrés Colao vorbește din propria experiență ca pacient care a văzut cum pandemia COVID-19 a distrus un sistem de sănătate deja precar. El este reprezentant AFESA, o organizație neguvernamentală spaniolă care sprijină persoanele cu boli mintale și familiile acestora.
Pe cei care aveau o tulburare psihică diagnosticată înainte de pandemia COVID-19, criza i-a lăsat practic suspendați.
Jorge Daniel Castilla, care urma un tratament pentru o afecțiune de sănătate mintală, spune: „Am primit câteva telefoane în martie, ultimul a fost în iunie pentru a verifica și ce mai fac. Terapia mea a rămas în aer.”
Criza a fost deosebit de dificilă pentru persoanele care căutau servicii psihiatrice și psihologice. „Există pacienți care au suferit mult”, spune Colao.
„Cu cât izolarea este mai strictă, cu atât impactul este mai sever”
COVID-19 a provocat un tsunami în sănătatea mintală. În timpul primului val, 93% dintre țările chestionate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) au suferit blocaje în unul sau mai multe servicii pentru pacienții cu probleme psihice, neurologice și cu abuz de substanțe.
Aproape 40% din țările europene participante la sondaj au raportat condiții mai grave: trei din patru servicii de sănătate nu și-au mai continuat activitatea în timpul pandemiei.
„Cu cât izolarea este mai strictă, cu atât impactul este mai sever”, spune Marcin Rodzinka, purtător de cuvânt pentru Mental Health Europe, o rețea de pacienți și profesioniști ai serviciilor de sănătate mintală. Acest lucru s-a întâmplat în Spania, de exemplu, care a închis centrele sale ambulatorii de sănătate mintală.
În cele mai grave cazuri, persoanele internate în spital au trăit o experiență și mai dramatică, potrivit lui Montse Aguilera, care lucrează pentru drepturile persoanelor care, la fel ca ea, au un diagnostic pe sănătate mintală. Cei cu tulburări psihice severe sunt, în general, mai izolați și mai vulnerabili, astfel încât limitarea și izolarea socială pot avea un impact negativ semnificativ, spune și psihiatrul Armando D’Agostino de la Spitalul ASST Santi Paolo e Carlo din Milano, Italia.
Pentru unii pacienți, izolarea a fost benefică
Izolarea la domiciliu nu a fost o mare dificultate pentru Lurdes Lourenço, care suferă de o tulburare legată de ieșirea afară. Cazul ei nu este unic: există mulți pacienți care nu au suferit din cauza carantinei.
„Mulți dintre ei erau deja parțial închiși. Unii pacienți au reușit să-și atenueze anxietatea tocmai prin izolare”, spune psihiatrul Felice Iasevoli. Cu toate astea, alte persoane, cum ar fi cele de pe spectrul autist, au experimentat un stres intens din cauza pierderii rutinei zilnice și a incapacității de a merge la centre specializate de reabilitare.
<strong>„Mi-a frânt inima când un prieten a fost internat în spital și a trecut prin această dublă izolare, fără vizitatori, fără a putea suna pe cineva” - Montse Aguilera de la sediul Asociației pentru Sănătate Mintală din Baix Llobregat Nord, organizația caritabilă la care colaborează </strong><br>
Îngrijirea la distanță și întreruptă a sănătății mintale
Pandemia de COVID-19 a transformat asistența medicală, inclusiv cea de sănătate mintală, și continuă să provoace probleme. „Chiar din luna iunie, numărul programărilor a fost redus în mare măsură”, spune Felice Iasevoli, psihiatru la Spitalul Universitar Federico II din Napoli, Italia.
Pe lângă reducerea serviciilor disponibile pe sănătate mintală, tot mai puțini oameni cu probleme psihice au cerut îngrijire, în această perioadă.
„Această scădere a cererii se datorează izolării și fricii oamenilor: nu au vrut să vină la spital sau nu au putut veni din cauza restricțiilor de călătorie sau a carantinei”, spune psihiatrul croat Martina Rojnic, purtător de cuvânt al Asociației Europene de Psihiatrie.
Pacientă în România: „Mi-a fost foarte teamă să ies și să mă infectez”
Acesta a fost și cazul Mariei, o femeie din București, care preferă să folosească un pseudonim din cauza stigmatizării. Odată ce a intrat în vigoare carantina, a continuat consultațiile online pentru a-și trata depresia. Când terapeutul ei i-a sugerat să se întoarcă la întâlniri față în față, pentru că numărul de cazuri începuse să scadă în timpul verii, Maria a refuzat:
„Am fost foarte anxioasă chiar și atunci și mi-a fost foarte teamă să ies și să mă infectez”
După ce România a fost lovită de cel de-al doilea val de coronavirus, Maria a revenit la terapia online pentru a minimiza riscul de infectare.
„Aș fi preferat să mă văd cu terapeutul meu față-n față, dar online e mai bine decât nimic. Încă nu mă simt mereu confortabil vorbind la telefon. Și apelurile video sunt uneori greoaie: calitatea video nu este de multe ori grozavă și simt că nu mă pot mișca liber. Prin urmare, nu pot comunica liber. Cred că gesturile și limbajul corpului sunt o parte esențială a comunicării. Așa că mi se pare greu să comunic cu oamenii în aceste moduri mediate”, completează Maria.
Țări în care psihiatria online nu a fost folosită deloc
Este necesară o îngrijire continuă. Dacă îngrijirea este întreruptă, înseamnă că un număr mare de pacienți ar putea recidiva.
Rojnic, psihiatru croat:
În unele locuri, opțiunile însemnau apeluri telefonice și, în alte cazuri, apeluri video. Conform datelor interne ale Asociației Europene de Psihiatrie, mai mult de 75% din asistența psihiatrică acordată a fost online în timpul primului val, deși au existat diferențe mari între țări.
„Există unele țări în care psihiatria online nu a fost folosită deloc”, spune Rojnic, astfel încât serviciile au fost complet întrerupte. Mai mult, „în alte țări precum cele din Balcani sau țările din sud-est, trecerea la online a fost de până la 50%. În țările care au implementat-o deja de 30 de ani, precum cele scandinave, a fost mult mai ușoară trecerea la terapia online”, spune Rojnic.
Potrivit unui sondaj realizat în 2015 de Observatorul Global al OMS pentru e-sănătate, doar Finlanda, Olanda și Suedia aveau programe operaționale de telepsihiatrie la nivel național la acea vreme.
Alte țări, precum Grecia și Spania, au lansat programe-pilot de îngrijire psihiatrică la distanță, în timp ce Croația, Italia și Lituania au avut inițiative mai informale la acea vreme.
În <a href="https://www.who.int/goe/publications/atlas/2015/rou.pdf"><strong>România</strong></a><strong> </strong>telemedicina a devenit <a href="https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/telemedicina-a-devenit-oficiala-si-in-romania-cele-sase-servicii-medicale-care-pot-fi-acordate-de-la-distanta-1404135">oficială</a> abia în luna noiembrie, Ministerul Sănătății urmează să elaboreze normele metodologice generale de punere în aplicare a ordonanței. <br>
„Consultațiile digitale nu au fost niciodată cu adevărat un punct central al politicilor de asistență medicală înainte de pandemie”, spune D'Agostino. Carantina a transformat telepsihiatria în singura opțiune pentru unii oameni.
Deși evaluarea telefonică și video poate ajuta, specialiștii în sănătate mintală solicită „sprijin continuu” pentru persoanele care au probleme mai grave. De fapt, problema exista deja înainte de pandemia COVID-19: lipsa resurselor a limitat îngrijirea sănătății mintale.
Conform datelor Eurostat din 2018, țările cu cei mai mulți psihiatri la 100.000 de locuitori au fost:
Germania (27,45 psihiatri la 100.000), Grecia (25,79) și Țările de Jos (24,15). Polonia (9,23 psihiatri la 100 000 de locuitori), Bulgaria (10,31) și Spania (10,93) au avut cei mai puțini psihiatri raportat la populația lor.
<strong>România are 11,88 psihiatri la o sută de mii de locuitori, conform </strong><a href="https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/HLTH_RS_SPEC__custom_109378/default/bar?lang=en"><strong>Eurostat</strong></a><strong>. </strong><br>
Problema sistemului a existat încă dinainte de pandemie
Resursele sistemelor pentru sănătate mintală erau rare și înainte de pandemie. Astăzi, accesul este și mai dificil. În timp ce îngrijirea la distanță a apărut ca o opțiune, opiniile pacienților cu privire la aceasta variază. Pentru unii oameni, întâlnirile față în față sunt foarte importante datorită contactului vizual și a încrederii pe care o pot construi între furnizorii de servicii medicale și persoanele care primesc tratamentul.
„Dacă nu ai altă opțiune, o faci, dar nu este același lucru”, spune Aguilera, pacient și activist în sănătate mintală.
Alți oameni spun că îngrijirea la distanță este mai confortabilă pentru ei decât o consultație față în față, explică Jorge Daniel Castilla, un pacient care lucrează la organizația La Muralla, care se ocupă de sănătate mintală.
„Am observat că la telefon ai putea să te deschizi mai mult decât atunci când ai profesionistul în față", declară Jorge Daniel Castilla din Spania.
Pentru psihologul Marta Poll, directorul organizației Sănătate Mintală în Catalonia, cazuri precum cel al lui Castilla arată că îngrijirea la distanță poate ajuta persoanele cu dificultăți de mobilitate sau cărora le este greu să construiască relații de încredere față în față. Cu toate acestea, există și alte bariere care pot îngreuna îngrijirea unor pacienți, în special în cazul persoanelor în vârstă sau al celor care nu pot utiliza tehnologia, fie din motive economice, fie din alte motive.
Îngrijirea la distanță nu este un remediu
„Pentru unii dintre pacienți nu a existat niciun fel de contact, pe timpul pandemiei. Deoarece nu se puteau ocupa de întâlnirile digitale și nici nu puteau ieși, așa că s-au simțit mai rău”, explică pacientul Jimmie Trevett, purtător de cuvânt al Asociației suedeze pentru sănătate socială și mintală (RSMH), o organizație neguvernamentală.
Profesioniștii din domeniul sănătății spun că telefoanele și apelurile video pot fi utile pentru a ține evidența pacienților aflați deja în tratament. Cu toate acestea, ele nu sunt întotdeauna eficiente.
„Pot deveni dificile pentru pacienții noi cu care încă trebuie construită o legătură terapeutică”, spune D’Agostino. Potrivit diverselor studii publicate în ultimele luni, examinarea la distanță a pacienților este mai limitată, deși mai multe țări au optat pentru îngrijirea la distanță în timpul pandemiei.
Metoda creativă aplicată în Olanda
Serviciile de sănătate mintală din unele locuri, cum ar fi Utrecht, Olanda, au venit cu soluții mai creative.
„Chiar și atunci când carantina a fost instituită, au introdus conceptul de cafea la pachet. Profesioniștii din domeniul sănătății mintale se întâlnesc cu oameni din afară păstrând distanța și fac consiliere și terapie în timp ce merg pe jos”, spune Rodzinka, de la Mental Health Europe.
Temeri pentru viitor: consecințe devastatoare pentru mulți oameni
Problema din domeniul sănătății mintale nu constă doar în modul de îngrijire a persoanelor cu diagnostice existente, ci și în modul de abordare a cazurilor noi.
„Consecințele [pandemiei] vor fi devastatoare pentru mulți oameni, care vor fi ruinați, vor rămâne șomeri și fără orizonturi”, spune Nel Zapico, rudă a unei persoane cu tulburări de sănătate mintală și președinte al ONG-ului Confederația Sănătății Mintale din Spania.
De fapt, Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS, a avertizat deja despre acest pericol. O analiză a impactului psihologic al carantinelor din trecut, cum a fost în timpul epidemiilor SARS, MERS și Ebola, a arătat niveluri mai ridicate de anxietate și stres în rândul persoanelor care au fost supuse carantinei. În mai multe țări europene se pare că există mai multă suferință mintală și îngrijorare cu privire la pandemia de COVID-19.
Experții în sănătate mintală se tem că va urma un val de probleme de sănătate mintală.
„Mă voi aștepta la tulburări de anxietate ca o consecință a stresului și tensiunii cu care fiecare dintre noi se confruntă în acest moment: tulburări depresive ca o consecință a izolării, pierderii familiei, pierderii economice; tulburări traumatice ca urmare a unor situații grav șocante, cum ar fi faptul că a fost internat pentru COVID-19 sau a avut internată o rudă apropiată”, spune Iasevoli, psihiatrul.
Iasevoli prezice, de asemenea, o reapariție a „tulburării consumului de substanțe și a exacerbării simptomelor psihotice la cele mai vulnerabile persoane”. Lista nu se încheie aici:
Rata ridicată a tulburării de stres posttraumatic (PTSD) este prevăzută și la supraviețuitorii de COVID-19 cu spitalizare prelungită sau lipsă de asistență adecvată la domiciliu.
D’Agostino, psihiatru
Reporteri: Ángela Bernardo și Maria Álvarez Del Vayo
Interviuri: Olalla Tunas și Monica Georgescu
Infografice: Carmen Torrecillas
Traducere și adaptare: Iulia Roșu
Acest articol a fost publicat de rețeaua European Data Journalism Network și poate fi citit în versiunea din limba engleză aici.
