Referendum în Islanda. Alegătorii resping reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană

Tabăra „Nu” a obținut 52,5% din voturi, devansând opțiunea susținătorilor integrării europene, care au strâns 47,5%.

Diferență strânsă la numărătoarea voturilor

Numărătoarea aproape finală a buletinelor arată o diferență de peste 9.500 de voturi în favoarea opozanților negocierilor cu Bruxelles-ul. Concret, 99.037 de cetățeni au votat împotrivă, în timp ce 89.459 s-au exprimat în favoarea reluării discuțiilor.

În singura circumscripție rămasă de centralizat integral, cea de Sud-Vest, rezultatele preliminare mențin aceeași tendință, cu 51,5% din opțiuni îndreptate spre refuzul negocierilor.

Jurnaliștii televiziunii naționale din Islanda au subliniat că șansele ca rezultatul final să se schimbe sunt nule.

Prezența la vot a fost una ridicată în întreaga țară, variind de la aproximativ 60% în capitala Reykjavík până la peste 80% în zonele rurale.

Pescuitul și moneda euro, miza dezbaterilor

Decizia populației vine după luni de dezbateri intense între cele două tabere. Adversarii reînceperii tratativelor au pus accent pe protejarea resurselor piscicole, un sector vital pentru economia națională, exprimându-și teama că regulile comune ale Uniunii Europene privind pescuitul ar afecta suveranitatea țării asupra apelor teritoriale.

De cealaltă parte, susținătorii integrării au argumentat că aderarea la blocul comunitar și adoptarea monedei euro ar asigura o stabilitate financiară superioară în fața inflației și ar ancora Islanda mai strâns de Europa continentală.

Presiunile externe și influența politicii americane

Premierul social-democrat Kristrún Frostadóttir a fost principala voce care a susținut devansarea consultării populare.

Liderul de la Reykjavík a avertizat că izolarea economică expune mica națiune la riscuri majore pe fondul politicii comerciale agresive adoptate de administrația americană condusă de Donald Trump.

Contextul geopolitic actual, marcat de tarifele vamale impuse de Washington și de declarațiile Casei Albe privind ambițiile asupra Groenlandei, a grăbit decizia guvernului de a aduce referendumul pe ordinea de zi.

Deși Islanda este membru fondator al NATO și găzduiește baze aeriene aliate la Keflavík, având și acorduri de acces pentru submarine nucleare americane, îngrijorările legate de deciziile unilaterale ale SUA nu au fost suficiente pentru a înclina balanța în favoarea aderării la UE.

Islanda depusese cererea inițială de aderare la Uniunea Europeană în anul 2009, în plină criză financiară, însă procesul a fost sistat în 2013.

Rezultatul actual confirmă că majoritatea populației preferă menținerea statutului prin Spațiul Economic European, fără asumarea obligațiilor de membru plin.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE