Analistul politic Sergiu Mișcoiu, despre pașii greșiți ai lui Nicușor Dan: de ce a amânat desemnarea premierului și cum îl afectează scandalul Pahonțu

Până acum, Nicușor Dan a aruncat „mingea” în terenul partidelor

Nicușor Dan va chema de la 1 septembrie liderii partidelor politice la noi consultări, urmând ca apoi să facă o nouă desemnare de premier. Șeful statului crede că se va găsi o majoritate stabilă pentru un Guvern. Analistul politic Sergiu Mișcoiu a declarat pentru Libertatea că „nemulțumirea publică” este atât de mare, încât președintele nu mai poate să amâne o decizie.

„Era de așteptat să nu existe o propunere imediat după ce Guvernul propus inițial, cel al domnului Veștea, a eșuat în Parlament. Mai ciudat a fost perioada prea lungă în care nu a existat din partea președintelui o presiune asupra partidelor, practic a aruncat mingea în terenul partidelor, cerându-le acestora să se concilieze, iar partidele, așa cum am văzut, nu au avut niciun fel de motivație și nici capacitate de a se concerta. Luna iulie a fost pierdută în acest fel. În luna august era destul de clar că efectul coroborat al vacanței parlamentare plus necesitatea de a încerca să treacă proiectele care condiționează fondurile PNRR nu era un mediu propice pentru ca o nouă formulă guvernamentară să fie pusă și ea în discuție”, a precizat Sergiu Mișcoiu.

Luna septembrie vine cu multă presiune pe președinte

Analistul politic mai consideră că perioada de acalmie politică acordată de președinte partidelor pentru a găsi consens nu a adus rezultatele scontate.

„Eu cred că președintele a încercat să obțină o perioadă de relativă acalmie pentru a găsi consens pe anumite proiecte. Iată că pe Legea salarizării, în ciuda faptului că am avut această perioadă de noncombat pentru postul de premier, totuși nu am avut niciun fel de rezultat. Partidele nu s-au conciliat între ele”, a adăugat el.

Întrebat dacă s-a așteptat să treacă termenul-limită pentru proiectele finanțate prin PNRR, Sergiu Mișcoiu a răspuns: „Sunt convins că așa s-a întâmplat. (…) De aceea a fost lăsat timpul acesta pentru ca lucrurile să se întâmple în sensul acesta al adoptării legilor în cauză, nu cu succes în cauza Legii salarizării, însă nu avea cum să anticipeze președintele așa ceva…”.

Iar luna septembrie vine cu foarte multă presiune pentru președintele României.

„La începutul lunii septembrie era limpede că și presiunea va crește pe președinte pentru ca acesta să preia negocierile de formare a unui guvern și că nemulțumirea publică va fi de așa natură încât președintele nu mai poate să amâne o decizie, chiar dacă decizia de nominalizare nu va fi una care să ducă la numirea efectivă a unui candidat la postul de premier care să și reușească să treacă prin Parlament”, consideră politologul.

Scandalul Pahonțu și atitudinea „ciudată” a lui Nicușor Dan

În ceea ce privește scandalul în care e implicat Lucian Pahonțu, Nicușor Dan i-a luat apărarea șefului SPP, după investigația Recorder, care a dezvăluit că șeful SPP a fost ofițer în Securitatea lui Ceaușescu. Președintele a criticat titlul anchetei Recorder, care a readus în prim-plan apartenența la Securitate a lui Pahonțu, spunând că „nu se justifică în conținut”. El a adăugat: „Nu ştiu care e scandalul”.

„Atitudinea președintelui, în ceea ce privește scandalul Pahonțu, pentru că chiar dacă domnia-sa nu dorește să îl califice ca atare, este evident că este vorba despre un scandal, este cel puțin una ciudată. Președintele ne-a obișnuit cu o formă de reflexivitate personală: ia dosare, decizii și le gândește, analizează prin propria sa prismă. Însă în acest caz, în mod particular, conjugarea între enormitatea situației, precizia demonstrației făcute de jurnaliștii anchetatori și atitudinea foarte opacă care vine din partea celui care se află în cauză în acest dosar ar fi trebuit să genereze, fără îndoială, o atitudine mult mai proactivă din partea președintelui”, a precizat Sergiu Mișcoiu.

El consideră că judecata președintelui României, în acest caz, este una „foarte greu de pătruns”: „Cred că este o judecată foarte greu de pătruns cea a președintelui în acest caz, iar ea nu face decât să alimenteze aceste supoziții și rumori care se propagă în spațiul public că există, de fapt, o legătură între domnia-sa și domnul Pahonțu, ceea ce eu, personal, nu cred că este cazul”.

Imaginea șefului statului ar putea fi afectată în mod ireparabil

Analistul politic mai consideră că strategia de acțiune și comunicare a lui Nicușor Dan ar putea să-i dăuneze substanțial, în mod ireparabil, imaginea publică.

„Practic, dintre cei care l-au susținut activ sau pasiv pe Nicușor Dan în campania din 2025 nu cred că putem identifica decât foarte puține persoane care nu s-au pronunțat critic față de președinte în ceea ce privește acest episod. Iar acesta este primul semn care ar trebui să dea foarte serios de gândit președintelui, în măsura în care toți cei care l-au susținut sau o majoritate zdrobitoare îi spun că atitudinea nu este una corespunzătoare, Ba mai mult, singurul care a luat o atitudine favorabilă acestei decizii a președintelui a fost Victor Ponta și asta nu ar putea decât să alimenteze exact invers această temere. Că se îndepărtează total de mesajul din campania din 2025 și de angajamentele pe care le-a luat și pentru care a fost votat”, a mai afirmat politologul.

Evaluarea cu „propriile simțuri”

Una dintre cele mai criticate declarații ale sale a fost următoarea: „O evaluare a acestor servicii am făcut-o cu propriile simțuri”. Legat de acest lucru, politologul a precizat: „Președintele consideră că a fost ales direct de către români și deci, pe lângă formele colective și instituționale, bătătorite inclusiv de evaluarea celor din jur, a instituțiilor, a oamenilor, trebuie să se bazeze și pe propria sa unitate de măsură/modalitate de a măsura lucrurile. Cred că asta a vrut să spună când a zis că prin «propriile simțuri» evaluează, ceea ce deschide o întreagă discuție: cât de potrivit este într-un sistem instituțional totuși să spui că faci evaluări bazate pe altceva decât pe criterii și standarde obiective”.

Analistul a mai subliniat că multe dintre evaluările care se fac la toate nivelurile în sistemul instituțional românesc, dar și în cazul privat, se fac și pe baza acestor „simțuri” de care vorbește președintele.

„Problema este că la o asemenea întrebare, într-un asemenea context (despre situația lui Lucian Pahonțu – n.r.), nu prea poți să spui că evaluezi cu simțurile”, a conchis Sergiu Mișcoiu.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE