Reportaj din mijlocul a 60.000 de oameni care au protestat la Berlin pentru Ucraina. „Nu înarmării” vs „Nu putem opri războiul fără arme”

Astfel, în timp ce de o parte a porții Brandenburg zeci de mii de oameni ascultau melodiile și discursurile pentru pace în cadrul uriașului marș „Opriți războiul! Pace și solidaritate pentru oamenii din Ucraina!”, de cealaltă parte avea loc un protest mai mic, organizat de un grup al diasporei ucrainene din Berlin și intitulat „Protejați cerul Ucrainei – Salvați Europa!”. În jur de o mie de persoane au cerut, printre altele, ca NATO să creeze o zonă de excludere aeriană (no-fly zone) deasupra Ucrainei. 

Conform poziției oficiale a NATO, această opțiune nu este luată în prezent în calcul. O implicare de acest fel a alianței ar putea duce la o escaladare a conflictului la scară mondială.

Unul dintre organizatorii protestului ucrainean a declarat pentru Tagesspiegel că nu s-a dorit asocierea celor două evenimente: „Am dorit să ne alăturăm demonstrației mari, dar organizatorii nu au vrut. Se pare că din cauza faptului că am cerut arme pentru Ucraina pe site-ul nostru”. 

Organizatorii marșului „Opriți războiul!”, o coaliție formată din sindicate, biserici și organizații pacifiste și pentru protecția mediului, și-au făcut clară poziția pro-dezarmare în apelul comun la protest, publicat pe pagina evenimentului: „Obiectivul nostru sunt negocierile pentru pace care vor avea ca rezultat o Europă fără arme nucleare, a securității comune, păcii și dezarmării, care include Ucraina și Rusia.” Cele 100 de miliarde alocate Bundeswehr sunt privite „foarte critic”, iar creșterea bugetului apărării este respinsă. Ideea unei „zone de excludere aeriană” nu a fost menționată în niciun fel, nici în apel și nici pe scena evenimentului.

Recomandări

Alertă la Banca Națională după alegeri. Investitorii încep să părăsească România, trendul s-ar putea accentua după parlamentarele de duminică

Reiner Hoffmann, DGB: „Nu înarmării de orice fel! Vom lupta pentru condiții bune de muncă pentru refugiați”

Şeful asociaţiei sindicale germane (DGB), Reiner Hoffmann, a cerut de la tribună oprirea imediată a războiului și a salutat faptul că, spre deosebire de 2015, țările UE și-au deschis unanim granițele pentru refugiați. El a menționat că e important „să luptăm pentru ca ele să rămână deschise pentru toți refugiații, indiferent de culoarea pielii și de naționalitate”, iar asta pentru că „responsabilitatea noastră nu se oprește la granițele Europei”.

În calitatea sa de șef al DGB, Hoffmann a menționat că asociația sa dorește integrarea cât mai rapidă a refugiaților pe piața muncii din Germania și va lupta pentru ca aceștia să nu fie exploatați ca forță de muncă ieftină, ci să primească joburi cu salarizare și condiții de lucru bune.

Hoffmann a mai declarat că e timpul ca și cei mai bogați să contribuie mai mult la apărarea „păcii sociale” din Germania, dar și că DGB este împotriva înarmării. 

O părere diferită în această privință a fost exprimată pe aceeași scenă de ucraineana Oleksandra Keudel. În declarațiile oferite Libertatea, ea a povestit mai multe despre situația ei personală și îngrijorările privind extinderea războiului. 

Recomandări

Schimbarea la față a PNL și PSD. Calculele pentru aducerea în față a lui Ilie Bolojan și Victor Negrescu ANALIZĂ

Oleksandra Keudel: „Trebuie să ne opunem și la nivel militar invaziei. Ucraina apără democrația și pacea din toată Europa”

Oleksandra Keudel are 35 de ani, vine din Liov și e de 5 ani în Germania, unde a susținut un doctorat în științe politice. În prezent lucrează pe poziția de consultant în domeniul open government. 

Este una dintre persoanele care au vorbit în fața zecilor de mii de participanți la protest și cea care a menționat, pe scenă, „chiar dacă nu e o opinie populară la această demonstrație”, că „trebuie să ne opunem și la nivel militar invaziei”.

„Nu mai am lacrimi să plâng după toate veștile din ultimele săptămâni”, mărturisește ea în discuția cu Libertatea. „Dar azi am plâns din nou pentru că o cunoștință dintr-un sat din estul Ucrainei a fost ucisă în scaunul cu rotile în propria locuință, de către armata rusă. În acest fel vor să ne «elibereze»”. 

Și părinții ei se află încă în Ucraina, într-o situație dificilă. 

„Ucraina nu se apără doar pe sine, ci apără democrația și pacea din toată Europa”, spune Oleksandra. „De aceea voi urca azi pe scenă pentru a exprima cerințele noastre ca ucraineni: oprirea importurilor de gaz și petrol, introducerea Rusiei pe lista țărilor teroriste pentru a opri toate afacerile cu ea și – foarte important – cererea noastră privind livrarea de arme, pentru că nu putem opri acest război fără ele.

Oleksandra Keudel:

Recomandări

Atuurile Elenei Lasconi în fața lui Călin Georgescu. „Bătălia este pe viață și pe moarte”

Oleksandra se teme de o extindere a conflictului către țările baltice și Polonia și crede că aceste țări vor fi atacate, dacă Putin nu va întâmpina opoziție la nivel militar. 

Păreri împărțite sub un soare cu dinți

În rândul participanților la marș, părerile despre acțiunile militare au fost și mai împărțite. 

Bernd, fost mecanic, actualmente pensionar, poartă o pancartă pe care a scris: „100 de miliarde pentru armată? Asta înseamnă de 37 de ori mai mult decât bugetul pentru mediu. Pentru că suntem solidari cu oamenii din Ucraina, ar trebui să înghițim asta? Nu!” 

Renate, fostă educatoare, actualmente pensionară, și Johannes, consultant IT în vârstă de 30 de ani, cu care am vorbit la distanță de vreo oră și câțiva kilometri, au folosit aceleași cuvinte pentru a descrie ce simt: au „sentimente contradictorii” legate de înarmare. Erau ferm împotrivă, acum nu mai sunt la fel de siguri.

 „În fața unui agresor ca Putin, care crede doar în puterea armelor și vede democrația ca pe o slăbiciune, e greu să argumentezi pentru dezarmare”, e de părere Renate. Ea spune că ar prefera ca acele 100 de miliarde să se ducă totuși în alte direcții, unde sunt foarte necesare. „Să nu uităm că mai avem și criza climatică”, mai spune ea. 

Doi pensionari care participă la protest înveșmântați în steagurile UE, Christina și Bodo, salută însă decizia de înarmare a Bundeswehr și bugetul ridicat al apărării, care, spun ei, ar fi trebuit ajustat de mult. Germania ar trebui totodată să livreze mai multe arme Ucrainei. Cei doi soți văd însă și limitări în felul în care Ucraina poate fi ajutată. 

„Ce se întâmplă acolo e greu de suportat și acceptat”, spun ei, dar declanșarea unui al treilea război mondial nu poate fi riscată. „Datoria principală a politicienilor noștri în acest moment e să evite un nou conflict mondial”. 

Christina a lucrat pentru UE ca traducătoare și vede Uniunea ca pe „un exemplu concret al împletirii tuturor intereselor noastre comune. În acest caz vorbim despre Ucraina, dar un alt exemplu important e criza climatică”. 

Cei doi sunt pentru oprirea importurilor de gaz rusesc. „În Germania, lumea va trebui să își asume la nivel individual costurile politicilor pe care le susține, cum ar fi independența energetică de Rusia sau răspunsul la criza climatică. Asta înseamnă ajustarea stilului de viață, pentru a trăi mai sustenabil. Trebuie să ne reformăm societățile pentru a nu mai fi bazate pe consum și creștere economică nelimitată”.

„E o turnură istorică, așa cum a fost 1989. Apare o nouă cortină și asta ne va influența timp de decenii”

Saskia și Lars au venit la demonstrație mișcați de oroarea conflictului și „pentru copii”, care sunt la rândul lor îngrijorați. Ea este educatoare, el lucrează în IT.

Trăiesc acest conflict mai ales „prin intermediul Inei, care vine o dată la două săptămâni și ne ajută cu munca în gospodărie”. Ina e originară din Liov, iar familia ei se află încă acolo. Au ajutat-o cu bunuri pe care fratele ei le transportă în Ucraina și au făcut și donații.

Lars speră ca guvernul german să sprijine și mai mult Ucraina, inclusiv cu arme. 

Cei doi sunt de acord și cu oprirea importurilor de gaz rusesc. În locuința familiei totul funcționează cu gaz – caloriferele, încălzirea apei și aragazul, iar distribuitorii cu care aveau contractele de până acum le-au reziliat, pentru că prețurile au urcat prea mult. Noile contracte pe care le-au încheiat sunt mai scumpe cu peste 50%. 

Dar e ceva ce trebuie să ne asumăm, e o turnură istorică, așa cum a fost 1989, acum apare o nouă cortină și asta ne va influența timp de decenii de acum înainte.

Lars, IT-ist:

Joss, una dintre fetițe, vrea și ea să transmită un mesaj: „Cred că e ceva îngrozitor pentru umanitate și pentru că mulți oameni fug din țară și sunt foarte speriați”.

„Actuala mișcare pentru pace e o mișcare pentru război”

Clay are 24 de ani, studiază în domeniul biotehnologiei și e activă într-o mișcare socialistă și internaționalistă de tineret.

„E înspăimântător că Rusia a invadat Ucraina și continuă războiul. Am venit aici în primul rând pentru a demonstra împotriva acestui război de agresiune”, spune ea. 

Cred că e important să vedem că acest război nu e responsabilitatea unei singure persoane – a unui Putin care e bolnav, de exemplu – ci a unui sistem global capitalist și naționalist în care țările concurează una cu alta. Așa se face că avem puteri ca NATO/SUA, Rusia și China care se opun una alteia.

Clay, protestatară:

În viziunea lui Clay, soluția poate veni doar când oamenii din aceste țări și regiuni vor înțelege că nu are rost să lupte unii cu alții. „În toate țările lumii, cei oprimați și dependenți de munca salariată ar trebui să iasă în stradă să protesteze împotriva războiului și conflictelor imperialiste.”

Pentru Clay, actuala mișcare pentru pace din Germania este, de fapt, una pentru război. „În comparație cu alte mișcări antirăzboi recente, de exemplu cea legată de Siria sau Afganistan, vedem diferențe foarte mari: acum, libertatea înseamnă livrări de arme, o sută de miliarde pentru înarmare, ceea ce transformă mișcarea pentru pace într-o mișcare pentru război. Or, această evoluție trebuie oprită.”

Ce spun sondajele

Conform celui mai nou sondaj de opinie ARD-DeutschlandTrend, 53% dintre germani consideră că reacția guvernului la invazia Rusiei este „potrivită”. 65% susțin fondul special de 100 de miliarde oferit Bundeswehr și 61% sunt de acord cu livrarea de arme către Ucraina.

Urmărește-ne pe Google News