„Trei fetite cu codite” au fost repartizate in 1968, de la scoala postliceala, direct la Ministerul Invatamantului, unde muncesc si astazi. Pentru rezultatele exceptionale din scoala, cele trei domnisoare au fost trimise la cabinetele ministrului si ale secretarilor de stat.
Sofia Pana avea atunci 19 ani, era firava si sfioasa. „Moda” era pe atunci parul foarte lung, prins intr-un coc inalt. „Aveam o fustita si trei bluze pe care le schimbam mereu. Primul ministru pentru care am lucrat, in 1968, a fost Stefan Balan, care il inlocuise pe Miron Constantinescu. Acesta plecase pentru ca fiica sa isi ucisese mama. A fost o mare tragedie”, isi aminteste cu precizie Sofia Pana.
In afara de problemele curente, Sofia Pana si cele doua colege au fost „carate” la toate plenarele, la toate congresele, sedintele de partid, de invatamant, cu sindicatele etc., pentru a stenografia tot ce se discuta. „Scriam pana nu mai puteam de degete si nu-mi mai simteam spatele. Nu mai spun in ce tensiune lucram, pentru ca nu aveai voie sa gresesti”, povesteste Sofia Pana. Din 1970, timp de doi ani, ministrul invatamantului a fost Mircea Matila, „un diplomat”, „un om facut pentru invatamant”. Pana in 1974, pe scaunul de ministru a fost instalat Paul Niculescu Mizil, cel mai laudat de Sofia Pana: „Un ministru cu adevarat, parca fusese nascut intr-o scoala. Isi sustinea subalternii in toate ocaziile si am sa-l pomenesc toata viata pentru ca ne-a dat case, noua, celor mici”.
Din 1974, la minister s-a instalat tovarasa Suzana Gadea, membru supleant in CC al PCR. „Ii era foarte frica de Cabinetul 2. De fapt, tuturor le era frica si de tovarasul si de tovarasa, numai Mizil ii infrunta”, mai spune Sofia Pana. Din 1979 pana in 1982, in cabinet s-a mutat Aneta Spornic, membru al CC al PCR, care a fost inlocuita brusc, pentru ca „fluierase in biserica”. Pana pe 27 decembrie 1989, ministrul Invatamantului a fost Ion Teoreanu, de la catedra de chimie din Politehnica, care a ajutat-o pe Ecaterina Andronescu, actualul ministru, sa „ajunga” mai intai asistent universitar, apoi decan. Timp de doua zile, 28 si 29 decembrie 1989, in cabinetul ministrului s-a instalat Octavian Stanasila, director general. Din 30 decembrie, „revolutionarii” l-au instalat pe Mihai Sora, de la Serviciul documentare, dar cunoscut disident. In primul Guvern „legal”, ministru al invatamantului a fost numit Gheorghe Stefan, de la Politehnica. Au urmat Mihai Golu, Liviu Maior, Virgil Petrescu, Andrei Marga si Ecaterina Andronescu. Sofia Pana ar putea foarte bine sa scrie istoria invatamantului din ultimii 35 de ani, cu atata precizie isi aminteste fapte, oameni, date.
„Tatal premierului Adrian Nastase, Marin Nastase, a fost director general la invatamantul superior, era painea lui Dumnezeu, manierat si foarte politicos”, isi aminteste Sofia Pana.
Despre ministrii comunisti, ea are numai cuvinte frumoase. Nici unul nu era preocupat de lux, nu au schimbat mobilierul de ani si nici nu aveau gusturi „ciudate”. Pilele si relatiile se teseaua departe de urechile si ochii secretarilor. Singurele „imbunatatiri” s-au facut la masinile de scris. „Am avut si Consul si Continental, apoi am primit Optima, cu litere mari, ca sa vada sa citeasca si tovarasul. Apoi, mi-au dat masina electrica, iar din 1992, lucrez la calculator”, a mai spus Sofia Pana.
Pe cartea ei de munca este inscris un singur angajator: Ministerul Invatamantului. Ca sa-i poata trece date la zi, cei de la personal au atasat patru pagini. In total, Sofia Pana „a schimbat” 14 ministri. Acum lucreaza la cabinetul secretarului de stat Vasile Molan, pe care il cunoaste din 1972.