Mii de oameni protestează în fața a 8 ministere în București, împotriva austerității premierului Ilie Bolojan

Protest în fața a opt ministere

Participanții se vor opri la ministere precum cel al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, al Afacerilor Interne, al Sănătății, al Energiei, al Justiției, al Finanțelor și al Mediului.

Scopul principal al protestului a fost de a atrage atenția asupra impactului negativ al deciziilor economice recente asupra lucrătorilor, potrivit News.ro.

Protestele au loc pe fondul unor măsuri guvernamentale adoptate recent pentru reducerea deficitului bugetar. Acestea includ creșterea TVA, majorarea accizelor și impunerea de contribuții de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru categorii de persoane anterior scutite. În plus, guvernul ia în calcul înghețarea salariului minim pentru anul 2026, ceea ce a generat nemulțumiri în rândul lucrătorilor.

Revendicările protestatarilor

BNS a cerut oprirea măsurilor guvernamentale care contribuie la creșterea inflației și protejarea veniturilor lucrătorilor.

„Liberalizarea prețului la energie, precum și creșterea TVA au condus la o rată anuală a inflației de 9,9% până în prezent, mai ridicată decât inflația din anul de criză 2010. Din 2022 până în august 2025, majorarea prețurilor a fost de 46,2%. BNS solicită măsuri țintite pe reducerea inflației și totodată măsuri de sprijin pentru protejarea puterii de cumpărare a veniturilor populației”, au declarat sindicaliștii.

O altă cerință importantă a fost creșterea salariului minim pe economie.

„În condițiile în care inflația este persistentă în România, iar măsurile de austeritate anunțate deja pentru 2026 vor conduce la o confirmare a politicilor guvernamentale inflaționiste, efectul este amputarea puterii de cumpărare în primul rând pentru cei mai vulnerabili angajați din economie, cei cu salariul minim brut sau în preajma salariului minim brut (peste 1,8 milioane de persoane)”, a transmis BNS.

Sindicaliștii au subliniat că înghețarea salariului minim ar putea duce la o scădere semnificativă a puterii de cumpărare în 2026, comparativ cu 2024.

„BNS solicită aplicarea cadrului legal în vigoare și majorarea salariului minim brut de la 4.050 lei la cel puțin 4.325 lei, conform formulei oficiale de calcul și în concordanță cu evoluția productivității muncii. De asemenea, BNS solicită: reducerea deducerii personale de la 300 lei la 200 lei și introducerea unor coeficienți de creștere pentru lucrătorii calificați – 1,1 și pentru cei cu studii superioare – 1,5 – adică salariul minim pentru lucrători calificați – 4.757 lei și salariul minim pentru studii superioare – 6.488 lei”, se arată în comunicatul organizației sindicale.

Negocieri colective

BNS a cerut extinderea negocierilor colective la nivel de sector economic și eliminarea restricțiilor legale care îngreunează acest proces.

„Negocierea colectivă este blocată sau formală în majoritatea sectoarelor economiei. Fără contracte colective puternice, salariații nu au nicio protecție în fața inflației și a abuzurilor angajatorilor. BNS cere aplicarea și extinderea negocierilor colective la nivel de sector și respectarea dreptului la reprezentare sindicală”, au transmis sindicaliștii.

De asemenea, organizația a solicitat stoparea reformelor bazate pe tăieri de salarii și posturi în sectorul bugetar, precum și dezbateri transparente cu partenerii sociali privind inițiativele de reorganizare.

„Acestea ar trebui stabilite împreună cu organizațiile sindicale din instituțiile respective și care să aibă ca valori: competența și pregătirea profesională a lucrătorilor, calitatea și profesionalismul lor. Spunem un «NU» răspicat epurărilor pe criterii politice care anticipăm că vor avea loc ca urmare a procesului de restructurare în sectorul public”, se mai precizează în comunicat.

Reducerea fiscalității și investiții publice

Sindicaliștii au cerut o reducere a fiscalității pe muncă și combaterea evaziunii fiscale.

„România continuă să aibă una dintre cele mai mari poveri fiscale pe salarii din UE – peste 43% din costul muncii reprezintă impozite și contribuții. Suprataxarea salariilor descurajează munca formală, alimentează economia informală și accentuează inechitatea socială. Estimarea noastră este că până la 800.000 de români sunt în muncă informală. BNS cere o reformă reală a taxării muncii, prin scăderea contribuțiilor sociale și protejarea veniturilor mici. De asemenea, BNS solicită asumarea combaterii evaziunii fiscale ca prioritate zero a Guvernului”, au transmis reprezentanții BNS.

Totodată, BNS a subliniat necesitatea unui program amplu de investiții publice, care să utilizeze eficient resursele financiare naționale și europene nerambursabile, în special pentru infrastructura de transport feroviar, transport local, agricultură, industria alimentară, cercetare, sănătate publică și cultură.

Sindicaliștii au cerut și adoptarea unor scheme de ajutor de stat pentru a stimula investițiile în domenii industriale esențiale pentru România, cum ar fi industria auto, industria de apărare și industria navală.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro