Diferențe uriașe de venit în Europa: cum arată adevărata putere de cumpărare a europenilor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Disparitățile de venituri rămân o realitate în Europa, în ciuda valorilor și culturii comune. Deși ajustarea pentru puterea de cumpărare reduce diferențele, acestea rămân în continuare semnificative. Potrivit publicației Euronews, criza costului vieții, agravată de războiul din Ucraina și șocurile de aprovizionare post-pandemie, a afectat sever gospodăriile europene.
Cuprins:
Venitul mediu echivalat în Europa
Familiile au fost nevoite să își limiteze cheltuielile, iar inflația, deși aproape de ținta de 2% a BCE, încă pune presiune pe bugetele casnice.
Un indicator important al veniturilor gospodăriilor este „venitul mediu echivalat net”, care reflectă venitul tipic pe persoană, ajustat pentru dimensiunea gospodăriei și după impozitare. În 2024, acest venit variază de la 3.075 € în Albania până la 50.799 € în Luxemburg.
În cadrul Uniunii Europene, Bulgaria înregistrează cel mai scăzut venit mediu echivalat, de 7.811 €, în timp ce media UE este de 21.582 €.
Pe de altă parte, țări precum Elveția și Norvegia se alătură Luxemburgului în fruntea clasamentului, urmate de Danemarca, Austria, Irlanda, Țările de Jos și Belgia, cu venituri între 30.000 € și 35.000 €. Finlanda, Germania, Suedia și Franța depășesc, de asemenea, media UE.
La polul opus, Macedonia de Nord, Turcia și Muntenegru se află la coada clasamentului. În cadrul UE, Ungaria și România, alături de Bulgaria, înregistrează venituri sub pragul de 10.000 €.
Diferențele regionale bugetare în Europa
Datele scot în evidență o diviziune clară între vestul și nordul Europei, care beneficiază de cele mai mari venituri medii, și regiunile sudice și estice, care rămân în urmă. Diferența dintre Luxemburg și Bulgaria depășește 40.000 €.
„Nivelul de prosperitate medie observat în 2024 reflectă factori structurali pe termen lung, cum ar fi traiectoriile de creștere istorică, industrializarea și dezvoltarea sistemului de protecție socială”, a declarat Dr. Stefano Filauro, profesor asistent la Universitatea Sapienza din Roma.
Giulia De Lazzari, economist la Organizația Internațională a Muncii (ILO), a explicat pentru Euronews Business că diferențele de productivitate și compoziția industrială sunt factori esențiali care explică aceste disparități.
„O productivitate mai mare permite țărilor să susțină salarii mai mari”, a spus ea.
Țările cu sectoare economice de mare valoare, cum ar fi finanțele, tehnologia informației sau producția avansată, oferă salarii mai mari. În schimb, economiile bazate pe agricultură sau servicii de bază au salarii mai mici.
Ajustarea pentru puterea de cumpărare
Când veniturile sunt ajustate pentru standardul puterii de cumpărare (PPS), un indicator care uniformizează valoarea banilor între țări, diferențele se reduc, dar rămân semnificative.
Venitul mediu echivalat variază între 5.098 PPS în Albania și 37.781 PPS în Luxemburg. Media UE este de 21.245 PPS, iar Ungaria înregistrează cel mai scăzut nivel dintre membrii UE, cu 11.199 PPS.
Diferența dintre cel mai mic și cel mai mare venit din UE este de aproximativ 26.500 PPS, comparativ cu aproape 43.000 € în termeni nominali.
Țări precum Polonia, România și Bulgaria se situează mai bine atunci când veniturile sunt măsurate în PPS, în loc de termeni nominali. Dintre cele patru mari economii ale UE, Germania și Franța rămân peste medie, în timp ce Italia și Spania se află ușor sub aceasta.
