Proiect de lege pentru culoarul de salvare. Ce reguli ar putea fi introduse în Codul Rutier

Ce presupune culoarul de salvare

Proiectul legislativ depus de parlamentarii USR vizează introducerea conceptului de „culoar de urgență” în legislația românească, o practică deja standard în multe țări europene, precum Germania sau Austria.

În prezent, Codul Rutier din România este destul de ambiguu, menționând doar obligația de a „elibera banda” sau de a opri cât mai aproape de bordură, iar această lipsă de specificitate generează haos în ambuteiaje.

„Forma actuală a Codului Rutier nu stabilește clar ce trebuie să facă șoferii în condiții de ambuteiaj sau trafic intens astfel încât să ușureze trecerea mașinilor de urgență – ambulanțe, autovehicule de pompieri ori de poliție. Deputații USR Dumitru Văduva și Ovidiu Paraschivescu au depus un proiect pentru clarificarea legislației și pentru alinierea la prevederile europene, în condițiile în care orice întârziere a echipajelor de urgență poate costa vieți”, se arată într-un comunicat emis de USR.

Proiectul va stabili mai multe reguli pentru conducătorii auto.

„Mulți șoferi țin deja cont de această practică, dar lipsa unui temei legal creează confuzie și întârzieri. Proiectul elimină ambiguitatea și stabilește reguli clare pentru toți participanții la trafic, precum și sancțiuni pentru nerespectarea lor. Scopul este simplu: intervenții mai rapide ale echipajelor de urgență și, implicit, șanse mai mari de salvare. Prin modificările propuse de noi, România își aliniază legislația la standardele europene și transformă o practică deja existentă într-o obligație care salvează vieți’, a declarat deputatul USR Dumitru Văduva.

Se dorește scăderea timpului de intervenție

În țările unde există implementat culoarul de salvare, timpul de intervenție a scăzut cu până la 4 minute.

„Prin acest proiect, facem un pas vital pentru a oferi salvatorilor noștri – pompieri, medici, polițiști – singurul lucru pe care nu îl pot cumpăra sau fabrica: timpul. Să nu uităm că 1 minut câștigat în drumul spre un stop cardio-respirator crește șansele de supraviețuire cu până la 10%. Culoarul de salvare este deja o normă de civilizație în țări precum Germania sau Austria, unde timpul de intervenție a scăzut cu până la 4 minute’, afirmă deputatul USR Ovidiu Paraschivescu.

Vor fi stabilite reguli clare pentru conducătorii auto

Proiectul de lege va introduse în Codul Rutier, ca obligație, ceea ce mulți șoferi fac acum din proprie inițiativă. Nerespectarea obligației privind formarea culoarului de salvare va constitui contravenție.

• „în cazul drumurilor cu o singură bandă de circulație pe sens: șoferii trebuie să se tragă cât mai pe dreapta și să lase loc în stânga;
• în cazul drumurilor cu două sau mai multe benzi: șoferii de pe banda de lângă axul drumului trebuie să se tragă cât mai în stânga, iar toți ceilalți spre dreapta;
• Nerespectarea obligației privind formarea culoarului de salvare va constitui contravenție, la fel circulația printr-un astfel de culoar de către șoferii care nu au dreptul”, potrivit comunicatului citat.

Etapele care trebuie parcurse de proiectul de lege în circuitul parlamentar

Cu toate acestea, proiectul de lege trebuie să parcurgă un traseu legislativ riguros până să devină normă aplicabilă. Primul pas constă în înregistrarea sa și solicitarea avizelor necesare. Ulterior, Biroul Permanent trimite inițiativa către comisiile de specialitate pentru examinare în fond, unde parlamentarii pot aduce amendamente și modificări textului original.

În cadrul comisiilor se redactează un raport care recomandă adoptarea sau respingerea proiectului, document care ajunge apoi pe masa plenului primei Camere sesizate. Aici are loc dezbaterea generală și votul pe articole, urmate de votul final. Dacă proiectul trece, acesta este trimis la Camera Decizională, unde procesul de analiză în comisii și votul în plen se repetă. În cazul în care a doua Cameră adoptă proiectul în aceeași formă, legea este considerată adoptată de Parlament.

Ultima etapă înainte de intrarea în vigoare este trimiterea legii către președintele României pentru promulgare. Șeful statului are opțiunea de a semna decretul de promulgare, de a retrimite legea în Parlament pentru reexaminare o singură dată sau de a o ataca la Curtea Constituțională dacă există suspiciuni de neconstituționalitate.

Odată promulgată de președinte, legea este publicată în Monitorul Oficial și își produce efectele fie la data prevăzută în textul ei, fie la trei zile după publicare.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro