Un general român, fost comandant NATO, critică dur neinterceptarea dronei căzute în Galați: „MApN este blocat în «testări» interminabile”

Lipsa de reacție a Armatei Române

Generalul Toma subliniază că incidentul scoate la iveală o problemă gravă: „Din nefericire, având în continuare aceeași atitudine, mai devreme sau mai târziu se va întâmpla un incident tragic, cu victime și pagube materiale grave.”

Potrivit autorităților, resturile aparțin unei drone rusești Geran-2, care ar fi fost doborâtă de apărarea ucraineană în apropiere de localitatea Reni. Fragmentele au intrat în spațiul aerian românesc și s-au prăbușit la Galați, la aproximativ 20 de kilometri de țintă.

„În acest caz, se transmite de către autorități că ar fi vorba despre resturi de dronă rusească Geran-2 cu încărcătură explozivă… Resturile unei drone care a fost angajată de apărarea anti-dronă ucraineană, cel mai probabil în zona localității Reni, și care au „zburat” vreo 20 de kilometri în spațiul aerian românesc pentru a se prăbuși în orașul Galați. Ar fi de râs, dacă nu ar fi atât de îngrijorător”, comentează fostul comandant NATO.

Critici privind comunicarea autorităților: „Cetățenii acestei țări nu sunt stupizi”

Generalul Toma este de părere că și comunicarea oficială din partea autorităților a fost „deplorabilă”, subliniind necesitatea „profesionalizării comunicării publice, transparenței și corectitudinii”. Acesta atrage atenția că „cetățenii acestei țări nu sunt stupizi” și că informațiile transmise ar trebui să fie mai clare și bazate pe fapte.

„Apoi se comunică faptul că traiectul acestei drone nu a putut fi anticipat, a fost o situație neprevăzută, Armata Română nu poate supraveghea tot spațiul aerian etc. Este complet fals”, spune el.

Toma critică lipsa unor măsuri eficiente din partea Armatei Române

În contextul utilizării tot mai frecvente a dronelor în conflicte, Toma critică lipsa unor măsuri eficiente din partea Armatei Române. Deși sistemul anti-dronă MEROPS, bazat pe inteligență artificială, a demonstrat o eficiență de 95% în Ucraina și este folosit intens de alte state, România încă se află în faza de testare. „Mai nou se aude că, după șase luni de testări extinse, considerate de armată ca fiind parțial de succes, trebuie să mai așteptăm până când astfel de sisteme vor fi operaționale”, spune generalul.

Sistemul MEROPS, utilizat și de armata americană și poloneză, este recunoscut pentru costurile reduse, mobilitatea crescută și capacitatea de a distruge dronele fără a provoca pagube colaterale semnificative. Totuși, România întârzie să îl integreze în sistemul de apărare aeriană, ceea ce, în opinia lui Toma, reflectă „o paradigmă birocratică” ce împiedică implementarea rapidă a soluțiilor necesare pentru siguranța cetățenilor.

Armata rusă folosește dronele ca tactică de război

Incidentul din Galați nu este unul izolat, explică generalul Toma. „Aceasta este tactica pe care o folosește armata rusă pentru atacarea cu drone a porturilor Ismail și Reni, nimic nou.” Cu toate acestea, reacția armatei române rămâne pasivă, limitându-se la monitorizarea traiectoriilor dronelor, fără a încerca doborârea lor. „Ca de obicei, armata s-a mulțumit să ridice avioane în aer pentru a monitoriza traiectul acestor drone în spațiul aerian al României, până la părăsirea acestuia”, menționează Toma.

Ministerul Apărării a dezvăluit că cele două avioane Eurofighter Typhoon aveau autorizare să tragă asupra dronei, numai că „aceasta s-a aflat în permanență deasupra teritoriului ucrainean, astfel că nu s-a putut trage asupra ei”.

Generalul avertizează că această lipsă de acțiune poate avea consecințe grave și solicită adoptarea urgentă a unor măsuri concrete. Scopul, subliniază el, ar trebui să fie „apărarea teritoriului și a cetățenilor României.”

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro