Tulburarile de crestere

Definite ca abateri de la castigurile normale in inaltime la copiii de varsta frageda, tulburarile de crestere sunt o categorie de probleme nu foarte frecvente. Ne vom referi la ele pentru ca pot fi remarcate in timp util, iar masurile impotriva lor sunt adesea eficace.
Parintii nu trebuie sa-si faca in orice caz foarte multe probleme, pentru ca notiunea de „crestere normala” este definita in limite foarte largi. In perioada fetala, cresterea embrionului este monitorizata de medicul specialist. Dupa aceasta, nou-nascutul trebuie sa castige intre 150 si 200 de grame in greutate pe saptamana, in primele trei luni. La varsta de cinci luni, greutatea lui trebuie sa fie aproximativ de doua ori aceea de la nastere.
Examinarea repetata este necesara, pentru ca nou-nascutii difera genetic intre ei. Se prefera altor masuratori monitorizarea castigului in greutate. Mai important este pattern-ul de crestere (tendinta generala a cifrelor) decat datele de plecare. In situatia in care acesta se modifica abrupt, medicul pediatru va fi consultat de urgenta. Este de folos mamei observatia ca, de regula, greutatea creste mai incet intre 10 si 18 luni decat in primele luni de viata. In plus, inaltimea parintilor nu determina in general ritmul de crestere din primul an de viata.
Copilul normal va recastiga in greutate dupa o boala si va reveni destul de repede la ritmul anterior de crestere.
Datele legate de nou-nascutii prematur pot fi calculate in functie de un ritm de crestere diferit. Din varsta copilului sunt scazute numarul de saptamani cu care acesta s-a ivit pe lume inainte de termen. Corectia este aplicata pana la varsta de doi ani.
Nu numai ritmul cresterii, ci si aparitia pubertatii sunt in buna parte determinate ereditar. Cu alte cuvinte, intr-o familie in care tatal a fost foarte scund la debutul pubertatii si foarte inalt la sfarsitul acesteia, si fiul va urma, probabil, acelasi tipic. La factorul genetic se adauga cel al mediului, alimentatia si activitatea fizica a copilului. Unele afectiuni de tip nutritional sau hormonal pot insa afecta si ele ritmul. Pronosticul tulburarilor de crestere depinde in intregime de cauzele acesteia.
Cu alte cuvinte, un nou-nascut cu unele probleme isi poate reveni in intregime la normalitate sau nu. Daca factorii de mediu si dieta pot fi influentati ca masura terapeutica, problemele hormonale sunt mai greu de gestionat.
CE AU DE FACUT PARINTII:
Greutatea micutilor va fi monitorizata sub supravegherea pediatrului.
Greutatea si masuratorile nou-nascutului sunt la indemna oricarui parinte. Cu toate acestea, datele obtinute trebuie confirmate, periodic, de pediatru. Acesta va putea exclude tulburarile de crestere trasand grafice ale cresterii, pentru copil dar si pentru parinti, cu datele acestora din primele luni de viata, pubertate si de la maturitate. Uneori, se ia in discutie si o radiografie a manii si incheieturii stangi, care arata stadiul de dezvoltare a oaselor.

Urmărește-ne pe Google News