- La nivel mondial, una din patru unități medicale nu are deloc apă, iar într-una din trei unități oamenii nu au unde să se spele pe mâini.
- 10% din spitalele din toate statele lumii nu au toalete.
- Un alt raport al OMS și UNICEF arată că peste jumătate din populația lumii folosește încă toalete improprii.
„A lucra într-un spital fără apă, salubrizare şi igienă e ca și cum ai trimite medicii şi asistenţii medicali să lucreze fără echipament de protecţie”, spune directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
Alimentarea cu apă, salubrizarea şi igiena în unităţile sanitare sunt fundamentale pentru a opri COVID-19.
Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS:
Raportul, dat publicității la începutul săptămânii, are la bază date culese anul trecut din spitale și alte unități medicale din 165 de țări.
10% din spitalele lumii nu au toalete
Potrivit documentului, 9% din instituțiile sanitare nu au deloc servicii de alimentare cu apă sau își iau apa din surse improvizate.
Unu din trei spitale nu asigură o igienă adecvată a mâinilor și tot unu din trei nu își sortează deșeurile corespunzător.
10% din instituțiile medicale la nivel global nu au toalete sau au, cel mult, toalete improvizate – fose septice și latrine.
O situaţie catastrofală este însă în cele 47 de ţări cel mai puţin dezvoltate ale planetei, în special în zone din Africa și Asia. Acolo, 50% din instituțiile sanitare nu dispun de un serviciu de aprovizionare cu apă potabilă.
Trei din cinci spitale din țările subdezvoltate ale lumii nu au acces la serviciile de salubrizare de bază și într-unul din patru oamenii nu au unde să se spele pe mâini.
Peste jumătate din populația lumii folosește instalații sanitare improprii
Obiectivele de dezvoltare durabilă pentru igienă, salubritate și apă curată nu vor putea fi atinse până în 2030, așa cum a stabilit ONU în strategia aplicată la nivel global, arată un alt raport al Organizației Mondiale a Sănătății și UNICEF.
Abia în secolul următor întreaga populație a lumii va avea acces la condiții de igienă adecvate și la toalete interioare și va renunța la fosele septice și latrine, avertizează specialiștii.
Raportul atrage atenția că asigurarea serviciilor sanitare, în ciuda importanței lor, nu pare că reprezintă o prioritate pentru autorități, pentru că nu investesc suficient în ele.
Salubrizarea aplicată disproporțional afectează cele mai vulnerabile categorii de oameni, în special femeile și persoanele cu dizabilități, iar în timpul pandemiei de COVID-19, riscurile de îmbolnăvire au fost cu atât mai mari pentru anumite părți din populația lumii, pentru că oamenii au stat izolați acasă, unde fie au toalete și băi improvizate sau improprii, fie nu au deloc.
Lipsa condițiilor de igienă duce la boli, la poluare și la un impact social negativ
În ciuda unor progrese evidente la nivel global, peste jumătate din populația lumii folosește toalete improprii. Aproape 700 de milioane de oameni nu au deloc toalete!
folosesc toalete improprii.
De asemenea, 367 de milioane de elevi învață în școli fără toalete, se arată în document.
Lipsa condițiilor de igienă duce la îmbolnăvire, iar medicii menționează în special diareea, holera și anemia.
1,9 milioane de morți au fost evitate în 2016 datorită îmbunătățirii condițiilor de trai din punct de vedere sanitar.
Statul plătește mai mult pentru tratarea pacienților bolnavi din cauză că pur și simplu nu au avut unde să se spele pe mâini decât ar plăti pentru a le asigura astfel de servicii, spun specialiștii.
Nepal a reușit, după 10 ani, să asigure tuturor familiilor toalete, pentru ca oamenii să nu-și mai facă nevoile în câmp sau în tufișuri și să păstreze un mediu sănătos, prin necontaminarea solului și a pânzei freatice.
„Serviciile de depozitare, golire, transport și tratare a deșeurilor umane și prevenirea contaminării apei freatice de către fosele septice sunt lucruri necesare, dar fără legi și fără investiții nu putem avea rezultate”, spun realizatorii raportului.