„De la o dictatură colectivă, la una personală”: Xi Jinping își consolidează puterea în fruntea Chinei la congresul Partidului Comunist

Reconfirmarea președintelui Xi Jinping pentru un al treilea mandat de cinci ani în fruntea Partidului Comunist Chinez și a armatei va fi un moment de cotitură în istoria modernă a Chinei, scrie Financial Times.

Momentul va avea loc la cel de-al 20-lea congres al partidului, care începe duminică la Beijing și va reuni peste 2.000 de delegați din întreaga țară.

Reuniunea se va încheia o săptămână mai târziu cu prezentarea noii conduceri a partidului, în fruntea căruia se va afla din nou Xi. Congresul va pune astfel capăt unei perioade de două decenii definite de tranziții previzibile și ordonate de putere.

Dincolo de reconfirmarea lui Xi în funcția de lider suprem al partidului și de șef al puternicei sale Comisii militare centrale, care controlează forțele armate ale Chinei, congresul va dezvălui un nou comitet central format din aproximativ 200 de membri titulari și 170 de supleanți, un Birou Politic format din 25 de membri și un Comitet permanent al Biroului Politic format din șapte persoane.

Va fi Xi reales președinte al țării?

Nu încă. Funcțiile de stat, inclusiv cea de președinte și premier, nu vor fi oficializate până în martie, la sesiunea anuală a parlamentului chinez, Congresul Național al Poporului.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

Dar șeful partidului este numit, de obicei, președinte. Funcția de premier este și ea ocupată, în general, deși nu întotdeauna, de al doilea om ca importanță din partid.

Este de așteptat însă ca Xi să fie numit din nou pentru un al treilea mandat în fruntea partidului, în funcția de secretar general.

Prin ce se deosebește congresul din acest an de cele anterioare?

Prin preluarea unui al treilea mandat de lider de partid, Xi va renunța în mod oficial la sistemul care a asigurat tranzițiile ordonate de putere din 2002 și 2012.

În 2002, Hu Jintao i-a luat locul lui Jiang Zemin în funcția de secretar general al partidului. În 2012, Hu i-a făcut loc lui Xi.

Xi a pregătit terenul pentru preluarea puterii la cel de-al 19-lea congres al partidului din 2017, când nu a numit un președinte în așteptare în Comitetul permanent al Politburo.

Atât Jiang, cât și Hu făcuseră acest lucru cu cinci ani înainte de a renunța la putere.

În martie 2018, Congresul Național al Poporului a semnalat practic intenția lui Xi de a rămâne în funcție pentru cel puțin un al treilea mandat, dacă nu pe viață, atunci când a eliminat limita constituțională de două mandate.

Nu există o astfel de limită de mandat pentru funcțiile de secretar general al partidului și de șef al armatei.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Cine va fi următorul premier al Chinei?

Acest lucru nu va fi cunoscut cu certitudine până când persoana nu va fi desemnată oficial în cadrul Congresului Național al Poporului, în martie.

Un lucru cert este că actualul premier Li Keqiang nu va primi un al treilea mandat. Spre deosebire de președinție, funcția de premier are în continuare o limită de două mandate.

Dacă Li rămâne în Comitetul permanent, membrul de rang trei al acestuia are cele mai multe șanse să-i succeadă în funcția de premier. În cazul în care Li se retrage, cel care îl va înlocui va deveni probabil premierul în așteptare al Chinei.

În prezent, Wang Yang, al patrulea om din partid, este considerat candidatul principal pentru a-l înlocui pe Li. Un alt pretendent este vicepremierul Hu Chunhua, care în prezent face parte din Biroul politic, dar nu din Comitetul permanent.

Cine sunt ceilalți politicieni care trebuie urmăriți?

Cu excepția lui Xi, rangul oficial de partid al unui lider chinez nu este un indicator al puterii sale reale. Li, de exemplu, a fost un premier remarcabil de slab, în ciuda faptului că era numărul doi în partid, scrie Financial Times.

În timpul primului mandat al lui Xi fruntea partidului, din 2012 până în 2017, al doilea cel mai puternic om din China a fost în mod clar Wang Qishan, care a gestionat campania anticorupție a lui Xi, dar era clasat pe locul șase în ierarhia de partid.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

O poziție critică ce trebuie urmărită este cea de la șefia Comisiei Centrale pentru Afaceri Politice și Juridice a partidului, care supraveghează vastul aparat de securitate internă al Chinei.

Printre principalii candidați pentru acest post se numără doi oficiali care au lucrat îndeaproape cu Xi în urmă cu două decenii, când acesta urca în ierarhie în provinciile Fujian și Zhejiang: Chen Yixin, care este în prezent secretarul general al comisiei, și Wang Xiaohong, care a fost numit în iulie șef al Ministerului Securității Publice din China.

Vor exista schimbări majore de politică?

Chiar dacă puterea sa politică pare de necontestat, Xi se confruntă cu presiuni din ce în ce mai mari în legătură cu alte probleme, inclusiv cu încetinirea creșterii economice, represiunea guvernului împotriva giganților din domeniul tehnologiei și impactul economic al strategiei stricte „zero-COVID”, scrie Deutsche Welle.

Într-un raport publicat luna trecută de think-tank-ul Jamestown Foundation, Alicia Garcia-Herrero, economistă-șefă pentru Asia-Pacific la banca de investiții Natixis, a estimat că China nu va reuși să atingă obiectivul de creștere economică de 5,5% pentru 2022.

În timp ce China își semnalează intenția de a menține controversata strategie zero-COVID, Garcia-Herrero a declarat că perspectivele de creștere vor rămâne probabil sub așteptări în 2023.

Andrew Nathan, profesor de științe politice la Universitatea Columbia, a spus că nu se așteaptă la mari schimbări în politicile interne și externe ale Chinei în timpul celui de-al treilea mandat al lui Xi.

„Unii oameni spun că va încerca să atace Taiwanul în următorii cinci ani, dar eu nu cred acest lucru. Își va schimba politica COVID? Nu cred că o va face”, a spus acesta.

Un efect destabilizator asupra partidului?

Wu-Ueh Chang, profesor la Graduate Institute of China Studies din cadrul Universității Tamkang din Taiwan, crede că Xi va obține cu siguranță un al treilea mandat la acest congres.

Cu toate acestea, există îngrijorări că eforturile lui Xi de a-și prelungi mandatul sau de a rămâne la putere pe termen nelimitat ar putea avea un efect destabilizator asupra partidului.

Aceste decizii, spun unii observatori, ar putea pune în pericol procedura stabilită de transfer de putere și ar putea agrava riscul luptelor pentru putere în interiorul partidului.

„Anterior, am susținut că dacă partidul poate avea o succesiune ordonată, în care fiecare lider îndeplinește două mandate, și un succesor este desemnat în avans, ar putea reduce riscul luptelor pentru putere”, a declarat Andrew Nathan, profesor de științe politice la Universitatea Columbia.

„Cum Xi este pe cale să preia un al treilea mandat, acest lucru destabilizează sistemul de succesiune. Dacă se întâmplă ceva în timp ce el este în funcție, există riscul unei succesiuni neregulate, care ar determina o luptă pentru putere”, a spus acesta.

Centralizarea excesivă a puterii

Patricia Thornton, profesoară de politică chineză la Universitatea Oxford, a explicat pentru Deutsche Welle că, atunci când Xi a venit la putere în 2012, a existat un consens în cadrul partidului că liderul trebuie să fie mult mai asertiv pentru a „corecta partidul mai puțin disciplinat și plin de corupție”.

„Dar Xi a reușit să se folosească de o criză pentru a promova o agendă de conducere care a reușit într-adevăr să centralizeze destul de multă putere în propriile mâini”, a adăugat ea.

Thornton a evidențiat campania anticorupție pe care Xi a lansat-o după ce a preluat puterea în 2012.

Represiunea s-a întins pe ani i-a permis liderului chinez să refacă conducerea partidului și să îi plaseze pe cei care îi sunt loiali în poziții-cheie.

„Mulți oameni care au studiat campania anticorupție au ajuns la concluzia că jumătate dintre țintele sale par să fie motivate politic”, a spus ea.

Xi a implementat, de asemenea, o serie de schimbări ideologice, instituționale și organizaționale care au dus la concentrarea puterii în jurul său.

„Unul dintre pericolele reale pe care începem să le vedem este centralizarea excesivă a puterii. Prin consolidarea puterii și controlului la vârful Partidului Comunist Chinez, s-a produs un efect de răcire în interiorul partidului”, a subliniat Thornton.

Teng Biao, un expert în drept chinez stabilit în Statele Unite ale Americii, împărtășește această opinie. „Xi a transformat partidul dintr-o dictatură colectivă într-o dictatură personală”, a spus el.

Urmărește-ne pe Google News