Ziua mărcii poștale românești

Intitulată „Cap de bour”, emisiunea era formată din patru valori: 27, 54, 81 și 108 parale. A intrat în circulație la 22 iulie/3 august 1858, iar la 31 octombrie 1858 a fost retrasă, se arată în volumul „Istoria României în date” (2003).

Evenimentul avea loc la 18 ani după apariția, în Marea Britanie, a celui dintâi timbru de pe mapamond, cunoscut în lumea filateliștilor cu denumirea „Black Penny”.

Marca poștală a avut un puternic impact în țara noastră, iar în perioada de domnie a lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), a intrat în spațiul românesc un nou obicei, cel al colecționării mărcilor poștale. Atât colecționarii cât și comercianții de tutun vindeau mărci poștale, respectiv Capul de Bour, Principatele Unite sau Cuza. În scurt timp, au început să fie înființate diverse societăți sau cluburi filatelice, cu o activitate mai intensă la începutul secolului al XX-lea, care satisfăceau nevoia de comunicare și de schimburi dintre colecționari, menționează site-ul https://romfilatelia.ro/ro/despre-filatelie/.

Prima emisiune tipărită în Moldova, în 1858, reproducea semnul heraldic de pe stema statului. În prezent, timbrul reprezintă, alături de drapel, imn, stemă și monedă, unul dintre simbolurile noastre naționale. Mărcile poștale reprezintă un mijloc de celebrare și de promovare a patrimoniului național, fiind, totodată, un ambasador al istoriei, culturii și civilizației. De-a lungul timpului, Romfilatelia, instituția desemnată să emită timbrele și efectele poștale românești, a lansat emisiuni filatelice dedicate atât personalităților românești, cât și evenimentelor sau momentelor care au marcat istoria, cultura și spiritualitatea țării noastre de-a lungul timpului.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro