„Revolta pornită pe TikTok a României îl încurajează pe Putin”, scrie Politico

Șoc la București și Bruxelles

Succesul lui Călin Georgesu la alegerile prezidențiale din România a generat unde de șoc și incertitudine. Asta pentru că este perceput ca un opozant al sprijinului României pentru Ucraina, eurosceptic și anti-NATO, precizează Politico.

„Ascensiunea sa neașteptată a uimit instituțiile UE și a ridicat întrebări serioase despre NATO, Ucraina și viitorul Europei”, potrivit publicației.

România este descrisă drept „un membru-cheie al NATO și un colac de salvare vital pentru Ucraina”. Însă candidatul Călin Georgescu, „admirator al lui Putin, care îi numește eroi pe fasciștii celui de-Al Doilea Război Mondial”, care a ieșit învingător în primul tur al alegerilor prezidențiale ridică semne de întrebare la Bruxelles.

„Bucureștiul și Bruxelles-ul au fost zguduite de acest lucru”, notează publicația.

Gazda podcastului Politico, Sarah Wheaton, a discutat despre surpriza din România cu Oana Lungescu, fost purtător de cuvânt în cadrul NATO.

„Oamenii s-au simțit, ei bine, probabil la fel cum s-au simțit mulți în Marea Britanie în dimineața de după votul Brexit”, spune Oana Lungescu.

Potrivit acesteia, alegătorii au manifestat împotriva coaliției de guvernare (PSD-PNL), pe fondul nemulțumirilor economice și sociale și al corupției.

Recomandări

Horia Teodorescu, șeful CJ Tulcea, partener și gazdă. Firma care a câștigat un contract de zeci de milioane de euro pentru refacerea portului și-a mutat sediul în apartamentul acestuia

„A fost un cutremur total, care a remodelat peisajul politic românesc”, susține fostul purtător de cuvânt al NATO.

Călin Georgescu a câștigat sprijin pe TikTok, unde a folosit clipuri simple și eficiente care au exploatat nemulțumiri naționaliste și economice. Dar și legătura populației cu Biserica Ortodoxă și atracția față de mesajele naționaliste și religioase au jucat un rol important, a mai spus experta.

Consecințe pentru NATO și UE

România are o poziție strategică în regiune, fiind un aliat-cheie în sprijinul Ucrainei și un punct de stabilitate pentru NATO și UE.

Deoarece președintele României joacă un rol esențial în numirea premierului și în domeniile politicii externe și securității, o posibilă victorie a lui Călin Georgescu ar fi de rău augur pentru Ucraina și NATO.

Asta pentru că țara noastră are cea mai lungă graniță cu Ucraina din NATO și UE, dar și pentru că găzduiește refugiați ucraineni și sprijină Ucraina prin inițiative precum centrul de pregătire F-16 și coridorul de export al cerealelor.

Baza aeriană Mihai Kogălniceanu, care include sistemul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice, este pe cale să devină cea mai mare bază militară americană din Europa.

Recomandări

Acord istoric: Uniunea Europeană îi propune lui Trump tarife „zero” la toate produsele industriale. „În caz contrar, vom răspunde prin contramăsuri”

„Miza este foarte mare, astfel încât un președinte care ar pune sub semnul întrebării acest sprijin pentru Ucraina, spunând că nu are nimic de-a face cu noi, ar da o lovitură foarte serioasă atât NATO, cât și Uniunii Europene. Și un lucru pe care l-am explorat în mod constant, mai ales că vorbim despre alegerile naționale pe podcast, este doar furia alegătorilor. Indiferent de ceea ce am putea afla sau nu despre ceea ce a stat în spatele prezenței puternice a lui Georgescu în acest tur, după cum spuneam, alegătorii au concediat, de asemenea, coaliția de guvernare”, explică Oana Lungescu.

Alegerea unui președinte cu viziuni mai apropiate de Rusia ar putea slăbi unitatea euroatlantică și sprijinul pentru Ucraina.

Putin „nu ar trebui încurajat”

În Europa Centrală și de Est (Slovacia, Ungaria), tot mai mulți lideri populiști sau cu poziții pro-ruse câștigă teren, o tendință care ar putea submina sprijinul pentru Ucraina.

Iar alegerea lui Donald Trump în SUA ar putea amplifica presiunile asupra NATO, cu posibile tensiuni privind contribuțiile financiare ale aliaților europeni.

„Pentru cineva ca Putin, este mult mai ușor să încerce să manipuleze diviziunile din societăți care pot fi afectate economic sau în alte moduri, pentru a aduce la putere oameni care pot fi mult mai simpatizanți ai Rusiei. Dar, desigur, pentru România, nu are absolut niciun sens să fie de partea Rusiei, pentru că, dacă rușii ar câștiga în Ucraina într-un fel sau altul, ar fi direct la granița României și la granița Moldovei vecine. Așa că amenințarea ar fi mult, mult mai aproape de România decât este acum. Nu românii sunt cei care mor pentru Ucraina. Nu slovacii sau ungurii mor pentru Ucraina. Ucrainenii sunt cei care mor pentru Ucraina”, avertizează Sarah Wheaton.

Recomandări

Dealul de la Coțofenești, locul unde a fost găsit coiful dacic, scanat cu tehnologia care a descoperit templele mayașe. Expert: „Rezultatele au fost spectaculoase”

Vladimir Putin nu ar trebui încurajat, subliniază Oana Lungescu.

„Pentru că, dacă un Putin încurajat decide să nu se oprească la Ucraina, ci să meargă mai departe, atunci nu va exista bunăstare, educație, spitale, situația va fi mult mai gravă”, concluzionează fostul purtător de cuvânt al NATO.

Între timp, în România, Curtea Constituțională a decis renumărarea voturilor din primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, de pe 24 noiembrie.

În timp ce în Consiliul Suprem de Apărare al Țării s-a vorbit despre atacuri cibernetice și despre faptul că România este o țintă a „unor actori statali și non-statali”, inclusiv Rusia.

Urmărește-ne pe Google News