MENIU CAUTĂ
13 Dec. 2018 12:00 , de Daniel Ionașcu

Observație a doctorului în științe politice Aurelian Giugăl: ”În anii ’80 voiam să plece Ceaușescu, în anii ’90 voiam să plece Iliescu, în anii 2000 voiam să plece Năstase și Băsescu, acum vrem să plece Dragnea”!

Distribuie

România are mari probleme din cauza dezvoltării inegale dintre regiuni, nu reușim să scoatem județele Vaslui, Botoșani și Teleorman din sărăcie, protecție socială nu prea există în România. Acestea sunt, pe scurt, câteva dintre concluziile cercetătorului Aurelian Giugăl, doctor în cadrul Institutului de Cercetare al Universității București (ICUB) prezentate în prima parte a interviului acordat de acesta ziarului Libertatea.

Totuși, reiese din a doua parte a interviului, România se găsește în cea mai bună perioadă a sa, atât din punct de vedere economic, cât și din punctul de vedere al nivelului de trai.

Aurelian Giugăl a realizat, alături de profesor doctor Cornel Ban, de la Copenhagen Business School, un studiu exhaustiv în care a comparat situația României de azi cu cea a României de după Marea Unire din 1918.

  • Uniunea Europeană a fost ca o supapă pentru România; dacă n-ar fi plecat la muncă 4 milioane de români în străinătate, am fi avut mari probleme sociale.
  • Migrația masivă creează acum alte probleme României, precum lipsa forței de muncă și depopularea satelor și a comunelor.
  • Pe lângă migrație, o mare problemă pentru România va fi ieșirea la pensie a celor care înainte de Revoluție aveau între 15 și 25 de ani, iar acum au 45-55 de ani și stau la țară.
  • În anii ’80 voiam să plece Ceaușescu, în anii ’90 voiam să plece Iliescu, în anii 2000 voiam să plece Năstase și Băsescu, acum vrem să plece Dragnea.
  • Marea revelație a studiului a fost inegalitatea extremă între regiunile României.
  • România nu își cunoaște oamenii și urmăreșe interese mărunte.

 

Când a fost cea mai bună perioadă din istoria României?
Per ansamblu, cea mai bună perioadă este acum, atât la nivel general, cât și pentru anumite regiuni, precum Cluj. Probabil dacă nu aveam această supapă numită Uniunea Europeană, unde au plecat 4 milioane de români, am fi avut probleme foarte mari în acest moment.

Acum, această plecare masivă începe să creeze propriile probleme în privința forței de muncă.

Ar trebui ca statul să creeze locuințe sociale pentru cei de la țară care vor să lucreze în marile orașe. În condițiile în care ai o hemoragie extremă de populație, ce să faci?

Potrivit datelor demografice avem 30 de ani de scădere constantă de natalitate și 25 de ani de migrație.

Problema agricultorilor

Mai avem o problemă: generațiile care la Revoluție aveau între 15 și 25 de ani și care acum au între 45 și 55 de ani.

Mare parte dintre aceștia nu au muncit niciodată cu acte, în special la țară.

Aceștia vor ieși la pensie și nu sunt decreței. Sunt cohorte întregi, se nășteau 500.000 de copii pe an înainte de 1989.

Dezvoltarea inegală ține populația captivă politic

Vorbeați, la un moment dat, și de geografii politice și electorale. În ce constă?
România geografiilor diferite este România inegalității. România are propriile ei periferii. Așa cum România este periferia Europei, tot așa Vasluiul este periferia Bucureștiului.

În anii ’80 voiam să plece Ceaușescu, în anii ’90 voiam să plece Iliescu, în anii 2000 voiam să plece Năstase și Băsescu. Acum vrem să plece Dragnea.

Toate aceste comportamente sunt generate de structura economică. România are geografii periferice interne.

Județele care s-au manifestat cel mai mult la Răscoala din 1907 sunt județele unde PSD câștigă cele mai multe voturi: Botoșani, Vaslui, Olt, Dolj.

«Unii trăiesc în postmodernism, alții abia au intrat în secolul XX»

Care este cea mai mare revelație a studiului realizat împreună cu profesor dr. Cornel Ban?
România crește totuși continuu în ultimii 50-70 de ani. Crește constant, dar rămân dezechilibre între categoriile de populație și între regiuni. Nu poți să te numești stat european și să ai 40% din populație fără apă curentă, fără canalizare sau baie.

Avem inegalități între clase sociale și regiuni.

Avem două milioane de angajați, din 4,9 milioane, cu salariul minim pe economie.

În aceste condiții nu poți să fii o țară solidară pentru că fiecare parte a populației se raportează diferit față de aceeași problemă.

Unii trăiesc în postmodernism și alții abia au intrat în secolul XX când li s-a pus apă curentă.

România este o țară care nu-și cunoaște interesele și nici oamenii. E mai degrabă un interes mărunt.

Aurelian Giugăl, cercetător, coautor al studiului care compară România din 1918 cu cea din zilele noastre


Citește și:

„România nu face protecție socială, face o spoială de protecție socială” 

Cum și-au pierdut femeile din Transilvania dreptul de vot după Marea Unire din 1918 

Demolarea unui „mit melancolic”. România este în topul țărilor industrializate, dar merge cu frâna trasă în spatele țărilor dezvoltate

Fiță în 1918, praf în 2018. Calea ferată, liantul care a modernizat România după Marea Unire, e la pământ după 100 de ani și are nevoie de investiții. Trenurile circulă la viteze din anii 1870

România la 100 de ani de la Marea Unire: Jumătate din populație nu e conectată la canalizare, o treime nu are apă curentă, 7 milioane de români trăiesc în sărăcie 

Loading...
Comentarii