MENIU CAUTĂ

"România nu face protecție socială, face o spoială de protecție socială". Interviu exclusiv cu dr. Aurelian Giugăl, cercetător, coautor al studiului care compară România din 1918 cu cea din zilele noastre

Daniel Ionașcu

Libertatea v-a prezentat, zilele trecute, fragmente din studiul realizat de dr. Cornel Ban, profesor doctor la Copenhagen Business School, și doctor Aurelian Giugăl de la Institutul de Cercetare al Universității București. O comparație între România anului 1918 și cea a anului 2018. Libertatea a discutat cu unul dintre autori, care a prezentat, succint concluziile studiului: în ultima sută de ani, progresul țării este evident, dar România suferă la mai multe capitole. Iată principalele observații ale doctorului Aurelian Giugăl.

  • România are mari probleme din cauza dezvoltării inegale între regiuni, dar și în privința diferențelor dintre urban și rural
  • Nu reușim să scoatem județe precum Vaslui, Botoșani, Giurgiu, Teleorman din sărăcie
  • Inegalitățile interne determină modul diferit în care populația se raportează la anumite priorități actuale, precum justiția și economia
  • Disparitățile economice fac ca oamenii să voteze altfel, iar din cauza sărăciei devin captivi și masă de manevră la alegeri
  • România are cele mai mici alocări din PIB pentru protecție socială și educație din UE
  • Perioada interbelică a fost mitologizată după 1989, iar situația reală nu stă deloc așa cum credeam

 

România s-a dezvoltat continuu în ultima sută de ani, de la momentul Marii Uniri din 1918, iar toți indicatorii arată un progres social, de la speranța de viață la mortalitatea infantilă, însă țara noastră prezintă inegalități puternice între regiuni și clase sociale.

Inegalitatea extremă dintre regiuni și cea dintre orașe și sate au dus la migrarea unui număr de aproape 4 milioane de români și îi forțează pe cei rămași în țară să voteze partide care „promit marea cu sarea”, a declarat dr. Aurelian Giugăl, de la Institutul de Cercetare al Universității București (ICUB) pentru Libertatea.

'România nu face protecție socială, face o spoială de protecție socială', a declarat, Aurelian Giugăl, doctor la Institutul de Cercetare al Universității București (ICUB), într-un interviu pentru Libertatea

Progres evident după al Doilea Război Mondial

Cum v-a venit această idee să comparați România de acum 100 de ani cu cea de acum în studiul realizat alături de prof. dr. Cornel Ban?
Ideea a venit simplu: ne gândeam să facem ceva la Centenar, să facem un studiu privind convergența economică a României față de țările europene, dar și comparat cu țări non-UE, ca Serbia și Ucraina, sau non-europene, precum Turcia.

Unde vi se pare că România a rămas la fel sau chiar a regresat?
Din punct de vedere economic, România a progresat, ca și țările din jur. Datele indică o perioadă de creștere atât pentru noi, cât și pentru țările de lângă. Sigur, cu suișuri și coborâșuri: se văd clar scăderile din timpul Convenției (Convenția Democrată Română, între 1996 și 2000 – n.r.) sau după 2010, când s-au luat măsuri de austeritate.

Progresul s-a văzut imediat după al Doilea Război Mondial, când s-au luat măsuri medicale minimale, precum crearea de dispensare în sate.

Problema e de redistribuire a veniturilor. Nu reușim să scoatem județe ca Vaslui, Giurgiu, Teleorman din starea lor. E o mare diferență între Cluj și Vaslui sau între Teleorman și București.

Peste Ungaria, dar codași la indicatori

România a depășit Ungaria ca avere, dar nu și ca nivel de trai…
Este pentru prima dată când România a depășit Ungaria ca avere totală. Dar la nivelul indicatorilor dați de Eurostat suntem mereu ultimii din UE. La procent de migrație din populație suntem mult în fața Bulgariei sau Serbiei.

România nu face protecție socială, e un mit al celor de dreapta. Face o spoială de protecție socială. Avem cele mai mici procente din PIB alocate pentru protecție socială și educație din Uniunea Europeană (UE).

Acest lucru explică și de ce avem politici clientelare. Clientelismul nu e asociat doar cu PSD, au făcut și PNL, și PDL.

Între timp, avem o problemă de migrație. Cum ar suna să iasă Macron în Franța să spună «dacă nu vă convine, plecați», cum a făcut Traian Băsescu în 2010? Ar pune și mai mult gaz pe foc.

În ce domenii am făcut progrese?
Economia este clar că a mers încontinuu. Ca atare, toți indicatorii calitativi, speranța de viață, mortalitatea infantilă etc., s-au îmbunătățit. Aici avem o linie crescătoare în ultimii 70 de ani.

Încă sunt diferențe față de Occident, dar nu atât de mari. În perioada interbelică avem județe cu 25-27% mortalitate, când un copil din patru murea în primul an de la naștere.

Perioada interbelică a fost mitologizată

Vorbeați, la un moment dat, în studiu de un «imaginar politic». Detaliați puțin. Ne-am construit noi, ca popor, un mit despre perioada interbelică?
Chiar joi a fost o discuție la ICUB, se vorbea atât laudativ, cât și critic, despre perioada lui Carol al II-lea.

În perioada postcomunistă, interbelicul a fost mitologizat, văzut ca un fel de «Vârstă de Aur», probabil ca o antiteză față de comunism. Dar realitatea nu e deloc așa.

De exemplu, se făcea „rotativa guvernamentală”, când regele punea alt partid să organizeze alegerile, câteodată chiar și la 10 luni distanță. Acest lucru genera instabilitate, căci partidul aflat la guvernare obținea 70% din voturi când era la putere și lua chiar și 4% când era în opoziție.

Tot atunci, 80% din populație era în mediul rural. Acum e 46%. Cea mai mare parte a populației nu era educată, abia dacă știa să citească.

Aveam și o mare corupție la nivel industrial.

Asasinate pe bandă rulantă

Era și o perioadă de violență politică maximă. Au fost asasinați I.G. Duca și Armand Călinescu pe când erau prim-miniștri, a fost asasinarea lui Nicolae Iorga, a lui Virgil Madgearu.
Din 1938 am avut dictatura regală, apoi perioada legionară.

Sigur, a fost o perioadă creativă. L-am avut pe Brâncuși, dar Cioran nu era așa un star în perioada respectivă, iar el și cu Eliade aveau texte îngrozitoare pro-Hitler în tinerețe. Eugen Ionescu nu cred că ar fi devenit așa de cunoscut dacă nu pleca din România.

Citiți în Libertatea de mâine despre perioada considerată „cea mai bună” a României, dar și despre revelația pe care au avut-o autorii studiului.


Citește și:

Cum și-au pierdut femeile din Transilvania dreptul de vot după Marea Unire din 1918

Demolarea unui „mit melancolic”. România este în topul țărilor industrializate, dar merge cu frâna trasă în spatele țărilor dezvoltate

Fiță în 1918, praf în 2018. Calea ferată, liantul care a modernizat România după Marea Unire, e la pământ după 100 de ani și are nevoie de investiții. Trenurile circulă la viteze din anii 1870

România la 100 de ani de la Marea Unire: Jumătate din populație nu e conectată la canalizare, o treime nu are apă curentă, 7 milioane de români trăiesc în sărăcie

Comentarii