Sirenele din marile orașe care costă minimum 5.000 de euro, destinate situaţiilor de urgenţă, de atenționare pentru dezastre naturale sau de război, au sunat ieri în București și alte peste zece județe. Alarmarea populației face parte dintr-un exercițiu care se desfășoară în această săptămână în toată țara.
Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat, a explicat că exerciţiul este organizat pentru că populaţia trebuie să ştie ce înseamnă fiecare sunet al sirenei, în cazul unor situaţii de mare risc. „Este un exerciţiu prin care testăm sirenele şi obişnuim populaţia ce înseamnă fiecare sunet, ce înseamnă când sună aşa sau când sună altfel. Este un exerciţiu care s-a făcut şi în alte ţări, Germania a avut aşa ceva recent la nivel naţional, prin verificarea sistemelor de înştiinţare publică, a sirenelor în mod deosebit”, a explicat şeful DSU.
“Libertatea” vă prezintă micile amănunte necunoscute ale exercițiilor care au reușit să enerveze o mare parte a populației prin zgomotul scos de sirenele de mare putere.
Cine le deține?
Sisteme de alarmare sunt deținute de municipalitățile orașelor. În fiecare oraș important se găsesc cel puțin patru sisteme de acest gen.
Unde sunt montate?
Pe clădirele cele mai înalte din oraș, ne-au explicat reprezentanții Primăriei Generale a Municipiului București.
Cât costă?
Primăria Sector 2 din București a achiziționat, acum trei ani, patru alarme electronice cu suma de 130.680 de lei. Puterea fiecărei sirene a fost de 1.200 de W. La rândul său Primăria Constanța a achizițonat în 2016 patru sisteme de acest gen cu o suma de 105.645 de lei (rezultă un preț de 5.700 de euro pe sirenă). Puterea fiecărei instalații este de 600 W. Mentenanța lor scoate 2.000-3.000 de euro anual din conturile primăriilor. Mira Telecom și Axatel Service sunt două dintre companiii care oferă sirene și au câștigat contracte publice în ultimii ani.
Semnificația celor patru semnale de alarmă
Alarma de dezastre – semnalul de alarmă la dezastre se compune din cinci sunete a 15 secunde fiecare cu o pauză de zece secunde între ele.
Prealarmare aerienă – semnalul prealarmă aeriană se compune din trei sunte a 32 de secunde fiecare, cu pauză de 12 secunde între ele.
Alarma aerină – semnalul alarmă aeriană se compune din 15 sunete a patru secunde fiecare cu o pauză de patru secunde între ele.
Încetarea alarmei – semnalul încetarea alarmei se compune dintr-un sunet continuu, de aceeași intensitate, cu durate de două minute.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro