Trei rapoarte de activitate care nu mai folosesc la nimic. Politicienii știu de ce… 

Urmând procedurile legale, comisiile pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din cele două Camere ar trebui să citească rapoartele, să le dezbată, să întocmească rapoarte și să le înainteze pentru aprobare sau respingere în plenul Parlamentului. Sunt foarte puține șanse ca acest lucru să se întâmple în actuala sesiune parlamentară. Pentru că nu există interes. Parlamentarii au alte priorități: listele de candidați pentru alegeri și pregătirea campaniilor electorale. 

Cum să se ocupe de aceste fleacuri? Doar n-au înnebunit ca să se ocupe de lucruri… normale. Dacă amintim că nici rapoartele din anii 2022, 2021, 2020 n-au fost băgate în seamă, atunci putem spune fără nicio îndoială că documentele din 2023 vor fi îngropate într-un sertar. O vreme. Vor fi dezgropate numai din interes. Amânările și indiferența sunt intenționate și ascund o manevră meschină și brutală: șantajul.   

De-a lungul anilor, practica împământenită de politicienii aflați la putere ne arată că, mai ales în cazul TVR și SRR, rapoartele de activitate sunt folosite ca instrumente de șantaj. În situația în care cele două instituții ale căror Consilii de Administrație sunt dominate de oameni trimiși de politicienii aflați la putere nu respectă linia trasată de partid sau configurația parlamentară s-a schimbat și se impune schimbarea consiliilor, rapoartele sunt scoase din sertar, sunt trecute în regim de urgență prin comisii și sunt respinse în plenul Parlamentului. Conducerile televiziunii și radioului sunt decapitate. 

Recomandări

Cum funcționează unitatea 29155 GRU, sinistra echipă a lui Putin pentru asasinate și sabotaje. Cuplul de „ilegali” cehi cu vilă conspirativă în Halkidiki

Așa s-a întâmplat în anul 2021, când coaliția PNL-USR a bușit, pardon de expresie!, rapoartele adunate din anii 2017, 2018 și 2019. Atunci, ținta executată de noua putere a fost Doina Gradea, președintele SRTV (omul lui Dragnea, chipurile!). Și Monica Gubernat, președinta CNA, a fost picată în 2021, cu raportul din 2020, pe mâna premierului Ludovic Orban, urmărind să fie înscăunată Cristina Pocora (PNL). După formarea coaliției PSD-PNL, Monica Gubernat a fost repusă în funcție.  

Așadar, în acest an, sunt șanse foarte mici să asistăm la discuții pe seama noilor rapoarte. Atât Dan-Cristian Turturică, șeful SRTV pus de PNL, cât și Răzvan Ion Dincă, președintele SRR din partea PSD, și-au făcut treaba: au fost cuminți, au fost pe linia de partid, fără probleme!

Și la CNA a fost armonie. În fapt, pentru politicienii de la putere nu contează ce se află scris în rapoartele de activitate, ci contează liniștea (de ochii lumii) și, foarte important, controlul politic al instituțiilor (în realitatea de zi cu zi).

De exemplu, nu credem că Răzvan Ion Dincă, în cazul în care ar înnebuni subit, ar permite oamenilor de încredere ai PSD de la departamentul de știri să-l critice pe premierul Marcel Ciolacu pentru politica economică și absența reformelor din guvernarea sa. 

Recomandări

Rusia pregătește acte de sabotaj „cu un potenţial ridicat de daune” în toată Europa, avertizează agențiile de informații

În loc să-l citeze la știri pentru orice futilitate, radioul public să-l critice fără menajamente. Asta ar fi de neimaginat! Și chiar dacă Dincă ar permite această direcție, n-ar apuca să rămână prea multe zile în biroul de președinte, pentru că, în regim de urgență, rapoartele de activitate pe 2022 și 2023 vor fi dezgropate și picate în Parlament. Simplu! 

Aceste rapoarte nu sunt bune la nimic în prezent. Dar în viitor, la momentul oportun, acestea pot să fie folosite ca niște ghilotine: ești cuminte? Rămâi acolo unde te-a pus partidul! Nu ești? Atunci raportul va cădea ca o lamă de ghilotină. Mașinăria de partid funcționează bine unsă în cele trei instituții ale statului. Dar și în mare parte din audiovizualul românesc. Intervenția statului este atât de puternică, încât, în prezent, avem de-a face cu un audiovizual corporatist.

În cele trei rapoarte din acest an se mai pot găsit lucruri interesante prin mulțimea de pagini plictisitoare. Dacă sunt scoase din sertar, răsfoite și citite… 

TVR a înregistrat pierderi de 16,7 milioane de lei

Anul trecut, veniturile totale ale SRTV s-au ridicat la 490,2 milioane de lei, în timp ce cheltuielile s-au ridicat la 507 milioane de lei. Instituția a încheiat anul cu pierderi de 16,7 milioane de lei. 

Recomandări

Traumele Nogăi, tânăra răpită de care s-a îndrăgostit un terorist Hamas: „Toți vor fi eliberați, dar tu vei rămâne aici cu mine și vei avea copiii mei”

Veniturile din subvenție, adică banii primiți de la guvern, au fost în valoare de 441,4 milioane de lei (89,3 milioane de euro), reprezentând 90% din totalul veniturile din exploatare (488,2 milioane de lei). Veniturile din publicitate s-au ridicat la 21,3 milioane de lei, mai mici cu 102% față de cele din anul 2022, când TVR a difuzat meciurile din CM de fotbal din Qatar. 

Cheltuieli cu personalul au fost în valoare de 305,7 milioane de lei, având o pondere de 60,3% din totalul cheltuielilor de exploatare, cu 28,3% mai mari față de anul precedent. 

Salariile personalului SRTV s-au situat la 277,4 milioane de lei, în creștere cu 30,2% față de 2022, reprezentând 90,7% din totalul cheltuielilor cu personalul.

Sunt câteva date interesante la capitolul „Cheltuieli privind prestaţiile externe”: 

– cheltuieli cu colaboratorii: 4.611.678 de lei (în creștere cu 10,2% față de 2022)

– cheltuieli cu deplasările: 4.700.490 de lei (în scădere cu 2,3% față de 2022)

– cheltuieli cu licențe interne și externe sport: 2.609.325 de lei față de 64.807.765 de lei în 2022.

În 2022, TVR a avut licența pentru difuzarea meciurilor de fotbal de la Campionatul Mondial din Qatar. Comparația de mai sus la „cheltuieli cu licențe interne și externe sport” arată că drepturile de difuzare pentru competiția fotbalistică s-ar fi situat la cel puțin 12 milioane de euro.

Conform Raportului de activitate pe 2023, SRTV a avut 2.085 de angajați, cu o vârstă medie de 50 de ani. Salariul mediu brut lunar a fost de 7.518 lei. 

Trecerea în revistă a acestor date ar conduce la concluzia că, pentru a funcționa la un nivel normal, televiziunea publică ar mai avea nevoie de bani. De la stat. Pentru a depăși pierderile din 2023. 

Ceea ce nu se pomenește în raport este că, anul trecut, cele cinci televiziuni publice – TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR Cultural și TVR Info – au avut o cotă cumulată de vizionare la nivel național de doar 2,8%, conform măsurătorilor Kantar Media.

Adică, 2,8% dintre românii care s-au uitat la televizor (pe telecomandă) au urmărit unul dintre cele cinci programe ale televiziunii publice. Oare mai merită să aloci de la bugetul de stat 89,3 milioane de euro anual la o companie cu o cotă de piață de 2,8%? Sau românii sunt vinovați pentru că nu recunosc valoarea programelor TVR, fiind spălați pe creiere de divertismentul și știrile în regim de breaking news ale televiziunilor private?  

Radiodifuziunea a avut pierderi de 4,1 milioane de lei

Pierderile de 4,1 milioane de lei, raportate de Radiodifuziunea Română, se datorează unui litigiu mai vechi cu Ministerul Finanțelor, care, în urma unui control din 2019, a constatat că societatea a obținut „venituri ilicite” de 5,8 milioane de lei în perioada ianuarie-iunie 2019.

SRR a contestat în instanță atât amenda în urma controlului, cât și procesul-verbal de constatare, dar a pierdut. Așa încât, în luna decembrie 2023, SRR a achitat „cele două sume către bugetul de stat, respectiv amenda de 20.000 de lei şi suma confiscată de 5.830.301 lei – scrie în raportul de activitate pe 2023.

Alocațiile de la bugetul de stat pentru Radiodifuziune s-au ridicat la 419,5 milioane de lei (85,6 milioane de euro), în creștere cu 12% față de anul precedent. Cheltuielile cu personalul s-au situat la 225,3 milioane de lei, mai mari cu 21,6% față de 2022 și au reprezentat 50,7% din cheltuielile de exploatare. La finalul anului, Radiodifuziunea avea 1.859 de angajați. Dintre aceștia, 3,4% aveau vârste de sub 30 de ani, 25% – între 30 și 45 de ani, iar cota de 21,2% avea peste 56 de ani.

CNA a dat 81 de amenzi, în valoare totală de 1,46 de milioane de lei

Cel mai interesant lucru dintr-un raportul de activitate al CNA, indiferent de an și coloratură politică, este reprezentat de numărul și cuantumul amenzilor aplicate. Pentru că CNA este perceput, din păcate, drept un polițist al audiovizualului. Consiliul a aplicat 81 de amenzi în valoare de 1,46 de milioane de lei. Cele mai amendate televiziuni au fost:

Realitatea Plus – 26 de amenzi în valoare de 515.000 de lei

România TV – 15 amenzi în cuantum de 285.000 de lei.

Global News – 15 amenzi (285.000 de lei)

Nașul TV – 6 amenzi (115.000 de lei)

În 2023, CNA a fost implicat în 192 de litigii. Din cele 106 dosare soluționate, 85 au avut soluții favorabile pentru CNA, 14 au fost favorabile reclamanților și 7 dosare la care acțiunea a fost admisă în parte.

Dincolo de capitolul amenzi, pentru că amenzile fac interesul presei!, o atenție deosebită merită acordată capitolului referitor la licenţele audiovizuale acordate de CNA. Respectivul capitol reprezintă o imagine a audiovizualului românesc din prezent: la finalul anului 2023 existau 957 de licențe audiovizuale pentru serviciile de programe de radio și de televiziune, deținute de 354 de companii, distribuite astfel:

Radiodifuziune – 628 de licenţe audiovizuale, deţinute de 156 de societăţi, în 184 de localităţi.

Televiziune – 329 de licenţe audiovizuale deţinute de 198 de societăţi, în 88 de localităţi. 

România are o piață audiovizuală foarte bogată, iar politicienii se simt datori s-o acapareze și s-o controleze.      

Urmărește-ne pe Google News