Satul românesc, ultimul ”bastion rural” din Europa, ar putea fi distrus
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Satul românesc e, din păcate, pe cale de dispariție. Faptul că România este una din puținele state europene care mai are o civilizație rurală atât de puternică nu este pe placul marilor factori de influență de la nivel european. Din acest motiv, România nici nu are acces la așa mulți bani pentru dezvoltarea rurală, mai ales în condițiile în care UE vrea urbanizarea, majoritatea fondurilor mergând în acea direcție.
Cuprins:
În prezent, țara noastră are aproximativ 50% din populație în mediul rural, care ocupă aproape 90% din teritoriu. Numărul celor peste 2.800 de comune pe care le avem ar putea fi redus drastic în viitoarele două decenii, prin trasformarea lor în orașe sau prin unirea lor administrativă. Problema este că dacă se transformă în orașe, locuitorii vor trebui să plătească taxe mult mai mari, iar traiul lor se va înrăutăți pentru că nu vor mai exista prea multe fonduri pentru dezvoltarea respectivelor regiuni.
Se finanțează dezvoltarea orașului
Faptul că România e o țară rurală este o realitate istorică, declară comisarul european Corina Crețu.
”România este țara cu cel mai mare procent de mediu rural și cred că am reușit să aduc în atenția Comsiei Europene de a avea în vedere această caracteristică specifică țării noastre. Sigur că ne concentrăm foarte mult pe agenda urbană, pentru că orașele din orice țară europeană sunt cele care au cele mai multe oportunități dar și cele mai multe provocări”, a mai spus Crețu.
Pe de altă parte, oficialul european este convins că nu trebuie să se piardă din vedere dezvoltarea rurală.
”Trebuie să încurajăm oamenii, mai ales tinerii, să trăiască în mediul rural. Satele românești riscă să fie abandonate și să nu aibă activități economice. De aceea cred că în cadrul noului program să fie elaborate proiecte și pentru dezvoltarea mediului rural”, a mai spus comisarul european.
Valoarea civilizației rurale românești
”Faptul că avem o civilizație rurală este un plus pentru noi. De regulă, aici avem un decalaj față de UE, pentru că programele sunt gândite în mare măsură pentru zona urbană, iar noi având o mai mare populație rurală, sigur că suferim un anumit decalaj”, a declarat vicepremierul Vasile Dâncu.
Cu toate că specialiștii de la Banca Mondială ar finanța mai degrabă proiecte de dezvoltare urbană, nu de aceeași părere este și Dâncu.
”Cea mai inteligentă specializare pe care o poate avea România în Uniunea Europeană este să își păstreze comunitățile rurale puternice. Comunitățile rurale pe care le putem moderniza și la care să refacem infrastructura pot să devină zone puternice din punct de vedere economic. Și nu mă refer aici doar la turism, ci și la economia bio sau alte forme de economie precum IMM-urile care se pot dezvolta în astfel de regiuni”, a mai declarat viceprim-ministrul României.
Potrivit lui, civilizația noastră rurală ar putea fi un model foarte interesant de supraviețuire în Europa unor timpuri care s-au pierdut în alte state. Posibil ca acest potențial al mediului rural de la noi să fie recunoscut de tineri pentru că, în ultimii ani, câteva sute de mii de români au migrat spre sat. ”Este vorba de o mișcare a tinerilor care caută un alt mod de viață”, a afirmat Dâncu.
Intercomunalitatea, o soluție
Planul de schimbare a mediului rural este unul care s-a pus în aplicare și în 1968 pe vremea lui Nicolae Ceaușescu, prin Legea 2 din 16 februarie 1968 ”privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România”, numai că atunci s-a făcut forțat această organizare a Unităților Administrativ Teritoriale (UAT). Acum, se poate face voluntar și ar putea da o forță economică mai mare unor comune sau sate care se unesc administrativ. Acestea ar putea avea cheltuieli mai mici și o infrastructură mult mai bună sau alte servicii la care unii oameni din mediul rural nu au acces în rezent.
”În actuala stare, foarte multe localități sunt depopulate, ori nu este o mare filosofie și nu este un indicator de modernitate să îți grupezi toată populația la oraș și să lași teritoriul pustiu. Unii cred că asta ar putea să ducă la o dezvoltare în domeniul agriculturii și de acolo să se poată obține ceva. Asta e o soluție pentru zona de câmpie, dar țara noastră nu e numai Câmpia Bărăganului. Cea mai mare parte a teritoriului este în zona de deal și de munte”, a declarat vicepremierul. În zona de munte această agricultură asociativă nu poate funcționa.
