Toată lumea se uită la filme istorice turcești, dar nu și la filme sau spectacole despre istoria românilor, spune directoarea Teatrului Nottara, Marilena Țepuș. Cu alte cuvinte, e timpul să schimbăm personajele, să lăsăm televizorul și să mergem la teatru, unde putem vedea eroi de-ai noștri.
Teatrul Nottara va găzdui trei piese istorice, dar regândite și readuse cumva la un nivel compatibil cu publicul de azi. Alte costume, alte decoruri și… altă muzică. Muzica din Despot Vodă, de exemplu, “alunecă” spre electronică, după cum anunță regizorul Alexandru Mâzgăneanu, cel care s-a “jucat” cu actorii și scenariile până când a ieșit ceva interesant. Cel mai “simpatic” i-a fost Despot Vodă, un personaj pe care îl consider interesant deoarece dintr-un impostor ajunge domnitor. Nu a fost ușor să creezi ceva atractiv din cele trei piese, pentru că, spune el, “nu au o structură dramatică senzațională. Ele din scriitură sunt patetice și am încercat să ieșim din zona asta ”.
La proiect au fost cooptați studenți de la Actorie, grație profesorului Paul Chiribuță, care recunoaște că are această obsesie că nu se joacă dramaturgia românească, întrucât oamenii, în special tinerii, sunt plictisiți dinainte. “Trebuie să găsim o formulă de a avea acces la atenția lor, de a-i face să ridice ochii din telefoanele mobile, iar aceste spectacole au o abordare modernă, sintetică, fără a afecta trunchiul istoric”.
La evenimentul de lansare a proiectului “100 de ani împreună” a vorbit și istoricul Filip Lucian Iorga. “Istoria nu atrage pentru că este o disciplină fără aplicație pragmatică în viața de zi cu zi, dominate de cifre. În plus, avem o sfială când vorbim despre curajul românilor din primul război mondial, chiar dacă există surse istorice – ale dușmanilor chiar! – care vorbesc despre eroismul românilor. Au fost și mari familii care și-au trimis toți copiii pe front. Câte familii din elitele politice și economice de azi și-ar trimite copiii pe front? Sunt povești care merită cunoscute, prin texte, inclusiv prin piese de teatru, pentru că un film, o piesă de teatru pot face mult mai mult decât un tratat academic”, spune istoricul, care regretă că în această sută de ani nu am fost în stare să construim o autostrada între Regat și Transilvania. Cele trei piese se vor juca nu doar pe scena Teatrului Nottara, ci vor fi duse și în comunitățile românești din jurul României.
Povestea lui Despot
Drama istorică Despot Vodă de Vasile Alecsandri a avut premiera pe 30 septembrie 1879, la Teatrul Național din București, cu subtitlul „Legendă istorică în versuri. 5 acturi și 2 tablouri 1558-1561”, după cum notează site-ul Teatrului Nottara. Pentru realizarea acestei fresce, Alecsandri a avut ca sursă de inspirație literatura istorică, respectând informațiile cu fidelitate, adăugând doar două personaje, Ciubăr și Ana, care vor avea un rol-cheie. Piesa este o meditație asupra ideii de fortuna labilis, de vanitas vanitatum, urmărind ascensiunea și decăderea, ambele la fel de spectaculoase, ale lui Despot Eraclid, domn al Moldovei între 1558-l561. Asumându-și o identitate falsă, Despot vine în Moldova cu planul de a o cuceri, profitând de nemulțumirea unei părți a boierimii față de domnia lui Lăpușneanu și ajutându-se de discursul său iscusit și de un act fals care atesta nobilitatea sa. Ajuns domnitor, Despot uită însă toate promisiunile făcute și, îmbătat de putere, nu mai ține cont de niciun sfat și, într-un final, stârnește furia poporului. Ca orice tiran ce în sfârșit se vede ajuns la conducere, Despot Vodă pierde contactul cu realitatea și ajunge să îi mintă pe toți cei din jurul său și, cel mai grav, să se mintă pe sine. Pentru a potența ideea deșertăciunii puterii, Alecsandri introduce un dublu al lui Despot – Ciubar Vodă, nebunul pretendent la tron, considerat de Eminescu o figură dramatică „genial desenată”, descinzând din bufonii shakespearieni.
REPORTAJ/ Ce nu s-a văzut în timpul vizitei președintelui Iohannis la Ploiești. Peroanele au fost spălate ca pe vremuri, iar trenul a fost luminat și încălzit