Cuprins:
Indiferent dacă bijuteria este creată la comandă sau luată direct din magazin, printre cele mai importante detalii care trebuie luate în considerare sunt caratele. Dacă te întrebi ce este caratul în cazul aurului și al diamantelor, vei afla răspunsul la această întrebare citind acest articol.
Ce știm despre aur
De mai bine de 5.000 de ani, aurul reprezintă un element important pentru civilizația umană, deoarece a fost și este încă folosit pentru fabricarea de bijuterii, podoabe, obiecte de artă, monede și alte obiecte prețioase.
Aurul este cel mai dens metal din câte există, fiind, totodată, moale și maleabil. O singură uncie (n.n. – cca. 30 de grame de aur fin) poate fi bătută până la 17 mp în foi extrem de subțiri, denumite foi de aur.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2023/01/shutterstock1476957161.jpg)
Când ne referim la aur în stare pură 100% vorbim despre aur de 24 de carate. Aurul pur este mult prea moale pentru a putea fi prelucrat și transpus în bijuterii pentru că se poate deforma, zgâria sau chiar rupe cu ușurință.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_5bc7ca9b642d174ffcff094f4a7fcedd.jpg)
De aceea, aurul pur se aliază cu alte metale comune sau nobile, precum argintul și cuprul, pentru a-și schimba proprietățile mecanico-fizice și pentru ca astfel bijuteriile să fie dure și durabile.
Materialul rezultat păstrează toate proprietățile unui metal, precum conductivitatea electrică, ductilitatea, opacitatea și luciul. De asemenea, poate avea și proprietăți care diferă de cele ale unui metal pur, cum ar fi rezistența crescută și duritatea.
Culoarea naturală a aurului este galben intens, însă știm cu toții că există mai multe nuanțe, și anume aur alb (obținut prin combinarea aurului cu platină sau paladiu), aur roz (aur combinat cu cupru), aur verde (denumit electrum, este obținut prin combinarea aurului cu argint și, uneori, cupru), aur albastru (combinație între aur, galiu și indium) și aur negru.
Culorile aurului sunt obținute cu ajutorul aliajelor, care au capacitatea de a spori rezistenta aurului. Astfel, culoarea poate fi schimbată, în așa fel încât rezultatul obținut să aibă o anumită nuanță.
Câte tipuri de aur există și ce este caratul
În funcție de standardele cunoscute pentru puritatea aurului, există mai multe tipuri de aur. Cu siguranță ești familiar cu aurul de 24k, aurul de 18k ori aurul de 14k. Foarte rar se vorbește despre aur de 22k, aur de 12k, aur de 10k sau aur de 9k.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_bfa88eafba4c128e0a4ec224b3dd482e.jpg)
Aurul de 24k are o puritate de 99,9%, fiind cel sub forma căruia se comercializează lingourile de aur. La aurul de 18k, 18 dintre cele 24 de părți ale metalului sunt aur, ceea ce înseamnă o puritate de 75% (titlu 750). Acesta este cel mai frecvent tip de aur utilizat pentru montarea pietrelor prețioase.
În cazul aurului de 14k, 14 din 24 de părți ale metalului sunt aur, rezultând o puritate de 58,5% (titlu 585). Este cel mai popular tip de aur, datorită combinației sale dintre rezistența crescută și strălucire.
Dacă ți-ai pus întrebarea ce este caratul în cazul aurului, ei bine acesta reprezintă cantitatea de aur pur din aliaj egală cu a 24-a parte din masa totală. Altfel spus, caratul este unitatea de măsură standard pentru puritatea aurului.
Ce știm despre diamant
Primele diamante naturale au fost descoperite cu aproape 3.000 de ani în urmă, cea mai veche atestare documentară a acestora fiind în jurul anului 300 î.Hr. într-un text budist. Unii istorici susțin că în secolul al IV-lea î.Hr., diamantele puteau fi găsite în resurse limitate în râuri și în alte cursuri de apă din India și erau accesibile doar celor din clasa socială înstărită a acelor vremuri.
Diamantul este considerat cea mai valoroasă și mai apreciată piatră prețioasă, cu o valoare foarte mare, datorită rarității și a calităţilor sale excepţionale. Cuvântul „diamant” provine din grecescul αδάμας (n.n. – adamas), care se traduce prin „indestructibil” sau „incasabil”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_5f0e142c9adba837a11b03516af5c8d1.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2023/01/shutterstock1894290703.jpg)
În același timp, diamantul este cel mai dur element natural, singura piatră alcătuită în proporție de 99,95% dintr-un singur element chimic, și anume carbon pur. Restul de 0,05% sunt alte elemente ale căror atomi nu sunt parte din structura chimică a diamantului.
Diamantele sunt atât de dure deorece se formează la temperaturi extrem de înalte și în condiții de presiune deosebite, care există doar la anumite adâncimi în pământ. Datorită durității sale, diamantul este singura piatră care nu poate fi distrusă.
În stare brută, adică neșlefuit, diamantul pare o piatră oarecare, având aspect de sticlă. Însă, după procesul de tăiere și de șlefuire, cele două operațiuni esențiale de care depinde calitatea și valoarea finală a gemei, se va obține aspectul inconfundabil pe care îl știm cu toții.
Ce sunt „Cei 4 C” ai diamantului
Fiecare diamant este unic în felul lui, însă pentru a-i calcula valoarea trebuie să se țină cont de anumite specificații.
Cel mai cunoscut sistem de evaluare a diamantelor, denumit „Cei 4 C”, a fost stabilit în urmă cu șapte decenii de Institutul Gemologic American (GIA) și este acceptat ca atare de gemologi și specialiști din întreaga lume. Cei patru indici sunt inițialele a patru cuvinte din limba engleză: Color (culoare), Clarity (claritate), Cut (tăietură) și Carat (carat),
Acest sistem este valabil atât pentru diamantele car sunt deja montate în bijuterii, cât și pentru cele care sunt supuse tranzacționării. Pentru evaluarea gemei conform celor 4 C se folosește microscopul sau o lupă care mărește de 10 ori, în condiții de lumină naturală cu sursă de fluorescență.
Tăietura este cel mai important criteriu de evaluare a diamantelor pentru că de modul în care se realizează tăietura va depinde strălucirea diamantului.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2023/01/147743473m-1024x683.jpg)
În ceea ce privește Culoarea, cu cât diamantul este mai mare, cu atât culoarea lui va fi mai vizibilă, iar cu cât este mai puțin nuanțat cu atât va fi mai valoros. Scala culorilor diamantului este: D – absolut incolor, cel mai bun grad de culoare al diamantului, E-F – aproape incolor +, G – aproape incolor, H – alb (aproape incolor), I-J – incolor cu ușoare tente de culoare, K – galben pal, respectiv M, N-O, P, S-Z – colorat. Diamantele din categoriile D, E sau F sunt cele mai rare și cele mai valoroase.
Diamantele cu cele mai puține sau cu cele mai mici incluziuni au un grad de Claritate mai bun comparativ cu cele care prezintă incluziuni mai mari sau mai multe. Standardele de claritate după care este evaluată calitatea diamantelor sunt: FL (flwaless – perfecte), IF (internally flowless – perfecte în interior), VVS1/VVS2 (cu foarte, foarte puține incluziuni), VS1 (cu foarte puține incluziuni), SI1/SI2 (cu puține incluziuni), I1/I2/I3 (cu incluziuni).
În sfârșit, Caratul este unitatea de măsură pentru masa pietrelor prețioase. În cazul diamantelor, caratul este unitatea de măsură divizibilă în 100 de puncte, care este folosită pentru evaluarea diamantelor având drept corespodent în sistem a 200 mg (n.n. – 1 carat = 0,2 grame).
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_8c7450402e784dc4d652b96165f5d900.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_5c761c1fc49d09bf8da6661192e963f8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_fe63f7ecfe76ba356e3c12d34cc0d859.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_08d2f6dc122f78269bdf1652a57739fe.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_da8c725cf2683b702515a29e4e543c84.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_b0b78bce03d5a2c735fe4f7ed42e1726.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_943bd589897d13f1f4aeeab5c08d1531.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_8e7fe8d2c12c68dd853764ffa0e25cb1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_7487f654eaf4e867f6de46c5b40e0381.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_dddd433ec1f86c990ec8a1c034321074.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_4376b31306cf666016848c8faa39da2c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_a1d8a1c915401ea2d9ce1a229734472f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_aaf55afa179dc08f6622a4c76449d797.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_b0c7f2e533a4cff80fc8db1805f41db1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_c8867dafbf7b2f24feeaf1d9dcf10b6d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_39078c067cf55914f9bda5fb0bbc4597.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_d7f9120c843d9663f1a676ab02e3349c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_e291109882d111dcdf7a106d99d9f8f1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/254_c6ab39c9655823e8c8aa5489577bb312.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_9c384001897b46241479cdaa60dd82c9.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_423297f3ba1f56fef3fb96621d6c54e9.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.