Acoperire vaccinală deficitară: care sunt riscurile de țară?

Acoperirea vaccinală a scăzut constant în ultimii zece ani, situându-se în unele zone la un nivel critic cu diferențe geografice mari, în unele județe acoperirea scăzând sub 30-50%.

De subliniat că imunitatea colectivă protectoare începe să devină funcțională la o acoperire vaccinală de 80% și devine deplin funcțională la acoperiri vaccinale de 90-95% !

Vaccinarea este una dintre cele mai eficiente intervenții de sănătate publică disponibile, reducând semnificativ incidența bolilor infecțioase și prevenind epidemiile sau reducându-le într-o măsură importantă amplitudinea. Atunci când acoperirea vaccinală înregistrată într-o țară scade sub nivelurile de protecție, apar o serie de riscuri atât în planul sănătății individuale cât și în planul sănătății publice, al stabilității economice și al coeziunii sociale. Înțelegerea acestor riscuri este esențială atât pentru factorii de decizie cât și pentru furnizorii de servicii medicale și pentru publicul larg.

Riscul cel mai semnificativ și imediat asociat cu acoperirea vaccinală deficitară este reprezentat de susceptibilitatea crescută la epidemii generate de boli prevenibile prin vaccinare. Afecțiuni precum rujeola, oreionul și tusea convulsivă dar și difteria și orice altă boală din această categorie se pot răspândi rapid în comunitățile în care ratele de vaccinare sunt scăzute sub pragul generator al imunității colective.

De exemplu, rujeola este extrem de contagioasă, iar o singură persoană infectată poate transmite virusul la 90% dintre persoanele nevaccinate aflate în contact apropiat. Atunci când acoperirea vaccinală scade sub pragul de imunitate colectivă – de obicei în jur de 95% pentru rujeolă – comunitățile devin vulnerabile, fapt ce duce la o creștere a morbidității și mortalității, așa cum de altfel s-a văzut și în România în ultimul deceniu.

Epidemiile generate de boli care pot fi prevenite prin vaccinare pot pune o presiune semnificativă asupra sistemelor de sănătate. Spitalele pot fi supraaglomerate cu pacienți care necesită tratament pentru boli care pot fi prevenite, deviind resursele de la alte servicii de sănătate esențiale. Acest lucru poate duce la timpi de așteptare mai lungi pentru pacienți, creșterea costurilor asistenței medicale și o potențială scădere a calității îngrijirilor medicale. În plus, lucrătorii din domeniul sănătății se pot confrunta cu o creștere a volumului de muncă și cu stres suplimentar, fapt ce le poate afecta atât performanța profesională cât și calitatea vieții personale.

Implicațiile economice ale unei acoperiri vaccinale scăzute pot fi profunde. Epidemiile pot duce la creșterea costurilor asistenței medicale, scăderea productivității muncii din cauza bolilor și potențiale repercusiuni pe termen lung asupra forței de muncă. De exemplu, părinții pot fi nevoiți să își ia liber de la serviciu pentru a îngriji copiii bolnavi, iar întreprinderile se pot confrunta cu perturbări de activitate din cauza absenteismului angajaților. În plus, costurile asociate cu gestionarea epidemiilor, inclusiv acțiunile de sănătate publică și campaniile de vaccinare de recuperare, pot suprasolicita bugetele guvernamentale și pot devia fonduri din alte domenii critice.

Acoperirea vaccinală scăzută poate, de asemenea, eroda încrederea publică în sistemele de sănătate și în instituțiile guvernamentale. Atunci când apar epidemii, acestea pot duce la apariția fricii și a anxietății în cadrul comunităților, determinându-i pe oameni să pună în mod paradoxal la îndoială eficacitatea și siguranța vaccinurilor.

Dezinformarea și ezitarea față de vaccinare pot prolifera în aceste condiții , exacerbând și mai mult problema. Pe de altă parte reconstruirea încrederii în vaccinuri și în inițiativele de sănătate publică poate fi un proces lung și dificil, care necesită eforturi concertate din partea furnizorilor de servicii medicale, a liderilor comunitari și a factorilor de decizie politică.

Într-o lume din ce în ce mai interconectată, riscurile asociate cu acoperirea vaccinală scăzută se extind și dincolo de granițele naționale. Epidemiile de boli prevenibile prin vaccinare se pot răspândi rapid în alte țări, în special în zonele cu nivel ridicat al traficului de persoane și migrație. Acest lucru poate duce la crize internaționale de sănătate publică, necesitând răspunsuri coordonate din partea organizațiilor de sănătate globale și a guvernelor. Reapariția bolilor care anterior erau sub control poate submina astfel realizările în domeniul sănătății globale și poate amenința progresele înregistrate în reducerea incidenței bolilor infecțioase.

Mai este de menționat faptul că anumite grupe de persoane sunt deosebit de vulnerabile atunci când acoperirea vaccinală este scăzută. Sugarii care sunt prea mici pentru a fi vaccinați, persoanele cu sistem imunitar compromis, cele cu anumite afecțiuni medicale cronice și categoriile sociale defavorizate, pot prezenta un risc crescut de îmbolnăvire gravă din cauza bolilor care ar fi putut fi prevenite prin vaccinare. Ratele scăzute de vaccinare pot crea medii în care aceste grupuri vulnerabile sunt expuse la riscuri mai mari, fapt ce poate duce la creșterea disparităților și inegalităților în materie de sănătate.

Așadar riscurile asociate cu acoperirea vaccinală scăzută sunt multiple și pot avea consecințe de amploare pentru indivizi, comunități și națiuni. Susceptibilitatea crescută la epidemii, presiunea asupra sistemelor de sănătate, repercusiunile economice, erodarea încrederii publice, implicațiile asupra sănătății globale și riscurile sporite pentru populațiile vulnerabile subliniază importanța menținerii unor rate ridicate de vaccinare.

Pentru a atenua aceste riscuri, este esențial ca guvernele, furnizorii de servicii medicale și comunitățile să colaboreze pentru a promova vaccinarea, a combate dezinformarea și a asigura accesul echitabil la vaccinuri. Prin prioritizarea eforturilor de vaccinare, țările pot proteja sănătatea publică, pot spori rezistența comunităților în fața bolilor și pot proteja bunăstarea oamenilor.

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE