Suma enormă venită pe plata vaccinurilor inutile are mai mulți vinovați, de prin toate partidele. Premierul Cîțu n-a fost deranjat de nimeni, Ciucă la fel, vinovat după useriști e Rafila de la PSD, iar, după pesediști, useriștii sunt răii.

Un singur gând mi-a venit când am aflat suma pierdută: bă, nu puteați s-o furați, măcar o redistribuiați cumva în economie pe aici? Noua generație de politicieni nu mai bagă mâna direct, ei zic sărumâna, atât.

Să știți că nu s-a întâmplat altfel la alții. Pierderi au fost peste tot și poate mai trebuie să discutăm și modul complet netransparent în care von der Leyen a făcut acest contract în numele UE. Problema e că dacă ai unul fără scrupule în vârful UE, în România îi găsești pe cei mai pămpălăi și oportuniști să se gudure pe lângă el.

Istoria cu Pfizer e una singură. O megacorporație profită de o criză și face profituri uriașe, iar mecanismele de apărare și control în fața lobby-ului sunt aproape zero în România.

Antipesedismul de ziua a 7-a

Însă ceva în plus se întâmplă. Încercarea PSD de a rămâne la guvernare eliminându-l pe Bolojan a dat un nou avânt antipesedismului de ziua a 7-a, fanatic și irațional. Până și în scandalul Pfizer, deși e evident că ai un grup de fraieri vinovați, parcă PSD-ul e cel mai vinovat.

Nicușor Dan s-a dus la o biserică pesedistă de prin Prahova și, pac, isterie. După ce a făcut numiri convenabile PSD la parchete, e clar că și ăsta a devenit pesedist. Mii de postări de dezamăgire și acuzații nebunești, mii de lacrimi fără sens într-un proces de negociere firesc.

Dacă ne uităm totuși atent, vedem că PSD-ului îi e frică și de propria umbră, dar, mă rog, ar fi o reușită să dea jos un Bolojan fără idei, însă dotat cu un sadism social de nivel Băsescu-Boc.

Voci din presă și din politică, susținute puternic de servicii secrete și fonduri guvernamentale ne explică pompos, de dimineața până seara, că PSD-ul e rău. Ba chiar că Nicușor Dan nu mai e bun, e rău, e pesedist. Poate unora de pe la putere a început să le placă George Simion.

Trupele bolojeniste se concentrează să rămână la putere cu orice preț: PSD-ul e cel mai mare inamic al țării. S-a uitat de AUR, de legionari, rușii sunt pe acolo prin fundal. E PSD-ul.

PSD e un partid prea băgat în aparatul administrativ ca să se scuture brusc de guvernare, dar e clar că jocul pe două voci pe care-l face este și o formă de apărare nu doar de atac. Deși n-au ideologi serioși în partid, ceva simt ei: și anume că AUR e strâns legat de o falangă isterică a dreptei, aia cu „10 august, cine a tras în noi”, e mai legat de PNL-iști sau USR-iști decât vor aceștia să creadă.

Nu cumva dreapta se pregătește de AUR?

Reflexul e să spui AUR e ultraconservator, PSD e conservator cu unele nuanțe social-democrate, deci se potrivesc. Se mai spune că electoratul PSD ar migra ușor către AUR. Dar nu e deloc evident. AUR și Georgescu au luat foarte mult fix din zona business, afaceriști locali, angajați din zone bogate, nu sărace. Dacă vreți, ei sunt profilul Rareș Bogdan din PNL, naționalism și afacerism.

La alegerile din 2024, o bună parte din electoratul PSD, ăla îmbătrânit, rural sau de urban mic, de care a tot râs dreapta, ăla a salvat europenismul, tocmai publicul PSD-ist a strâns rândurile în jurul partidului și l-a votat la o săptămână după ce Ciolacu obținea un scor dezastruos.

Voci de extremă dreapta sunt și în PNL, de trumpiști nu mai zic. La „europenism” deja AUR lucrează, nu visează cai verzi georgiști pe pereți. George Simion e bun organizator la firul ierbii, dar în vârf e stângaci și ușor manipulabil.

Însă întrebarea trebuie pusă pentru toate spiritele fine care au salvat țara acum un an și jumătate: nu cumva semănați mai mult cu AUR decât credeți? Nu cumva Bolojan mai are o șansă de supraviețuire fix prin AUR? Formule sunt: guvern minoritar susținut de AUR, poate chiar o invitație la guvernare.

AUR urăște PSD pentru că pentru ei PSD e statul. Iar AUR vrea un stat care să bage bani în antreprenorii mijlocii, chiar mai mulți și fără nicio grijă pentru baza socială. PSD extrage bani publici pentru o pătură de afaceriști, ca toată lumea, dar își cumpără încă indulgența electoratului cu unele măsuri sociale.

În criza guvernamentală care se anunță nu e deloc exclusă deci și varianta unei unificări a dreptei. O vedem și în alte părți. Vedem cum toată falanga de miliardari așa-zis progresiști americani s-au mutat fără nicio problemă în biroul lui Donald Trump.

Aș zice că suntem în plină reconfigurare și pe la noi, un naționalism afacerist care să se strângă în jurul unei figuri liberale – că o fi Bolojan, că o fi altul, nu știu -, nu e deloc un scenariu aiuristic. E un scenariu mai plauzibil decât o coabitare PSD cu AUR.

Această nouă ură anti-PSD de care sunt pline canalele obișnuite de învățători ai neamului, consilieri, sereiști, ziariști, este un simptom clar al pregătirilor pentru o „dreaptă unită”.

PSD-ul este într-o criză reală pentru că are un lider slab, are lideri locali care și ăia sunt ultraconservatori, iarăși nu cultivă destule voci capabile să îi bată retoric pe cei din tabăra dreptei, singura cale de succes până acum a fost să facă Olguța la Craiova un târg de Crăciun mai mare ca ăla din Sibiu, și cam atât.

În același timp, Bolojan și Simion n-au avut decât un discurs: să se taie, să destabilizeze tot aparatul de stat, că știm noi niște afaceriști buni care vor banii ăia. Aceasta e adevărata tensiune politică și ideologică în acest moment. Aș zice să fim pregătiți pentru mari surprize.

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.
ABONEAZĂ-TE Cristi Rogozanu
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentarii (2)
Avatar comentarii

Profesore 17.04.2026, 10:39

Bun articol, Costi. Nu am votat niciodată PSD . De fapt nu am mai votat din 96.Nu vreau să mă înjur singur😀

Avatar comentarii

Gringo84 17.04.2026, 15:16

Demagogie generalizată.Începând cu instalarea leadership-ului băsescian,care coincide cu debutul efectiv al integrării europene,în România nu mai există diferențe ideologice,adică diferențe de potențial politic.După referendumul reinterpretat de suspendare a președintelui jucător Parlamentul României a intrat in șomaj de care beneficiază și in ziua de astăzi.Singurul element activ pe scena politică a fost o entitate nedefinita din preajma sau interiorul instituției prezidențiale.Aceasta notorie necunoscută a fost legătura reală cu Uniunea Europeană(facilitate foarte comodă din perspectiva Vestului) și a materializat,folosind orice mijloace, toate coordonatele așa-zis politice din ultimii 20 de ani.Nu există fenomen ideologic în România,pentru că nu a fost necesar...am asistat conștienți la o piesă de teatru...și cortina nu a căzut încă!

Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.