Ce sunt coralii şi de ce sunt importanţi
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Lumea subacvatică este una cu adevărat fascinantă. Atât de fascinantă, încât peste 80% din oceanele de pe Terra sunt încă neexplorate din cauza tehnologiei insuficiente, a costurilor ridicate, dar și a numeroaselor pericole necunoscute care se ascund în adâncuri.
Cuprins:
Ecosistemele marine, formate din plante și din animale, sunt vitale pentru supraviețuirea planetei noastre și pentru combaterea schimbărilor climatice, iar recifele de corali sunt parte integrantă a acestor ecosisteme. De aceea este important să înțelegem ce sunt coralii și de ce sunt atât de importanți.
Ce sunt coralii
Coralii reprezintă cel mai divers ecosistem de pe Pământ, cu un rol esențial în ecosistemele oceanice. Sunt organisme marine nevertebrate din clasa Anthozoa (familia Phylum Cnidaria), care se caracterizează prin schelete, externe sau interne, de consistență pietroasă sau cornoasă. Adeseori, coralii sunt confundați cu pietre sau cu plante, însă în realitate, sunt animale individuale, cunoscute sub numele de polipi de corali. Scheletul calcaros al coralilor este de obicei de culoare roșie sau albă și este folosit în special pentru a obține obiecte de artă și de podoabă.
Un polip singular are o singură deschidere care este folosită pentru consumul de alimente, precum și pentru excretarea deșeurilor. Această deschidere este acoperită cu opt tentacule pentru a-și capta hrana, pentru a se ține departe de resturi și pentru a se apăra împotriva oricăror pericole.
Tentaculele, care adună hrana, sunt mai mult sau mai puțin extensibile și sunt dotate cu structuri specializate de înțepături, care poartă denumirea de nematociste și care paralizează prada, aflăm de pe site-ul Earth.org.
Câte specii de corali există
Coralii sunt împărțiți în două subclase, în funcție de diferențele existente în simetria axială. Prima subclasă include animalele coloniale cu opt tentacule, iar printre acestea se numără coralii bici, meduzele și coralii roșii. Cealaltă subclasă cuprinde de obicei coralii cu șase tentacule sau multiplu de șase și cu nuanțe diferite, cum ar fi coralii de stâncă sau coralii adevărați.
În prezent, există peste 6.000 de specii de corali, care trăiesc mai ales în apele calde, deși unele dintre acestea pot fi văzute și la latitudini nordice. Colonii importante de polipi de corali au fost găsite în Atlanticul de Nord, în largul coastei Scoției, în apropiere de Cercul Polar, precum și în Marea Albă – situată pe coasta de nord-vest a Rusiei.
Coralii sunt de mai multe tipuri. Cei pietroși (ordinul Madreporaria sau Scleractinia) numără în jur de 1.000 de specii, coralii negri și cei spinoși (Antipatharia) 100 de specii, coralii cornoși sau gorgonii (Gorgonacea) circa 1.200 de specii, în timp ce coralii albaștri (Coenothecalia) au o singură specie în viață, potrivit Britannica. Coralii găzduiesc și hrănesc cel mai mare număr de vietăți marine, de la alge și microorganisme și până la specii exotice de pești și de alte vietăți marine.
Cum se înmulțesc coralii
Coralii se înmulțesc prin înmugurire sau prin reprodeucere sexuală. Larvele de corali formează un așa-zis zooplancton, apoi se așează pe fundul oceanului unde își petrec restul vieții. De obicei, coralii se hrănesc fie cu vieți marine mici, cum ar fi peștii și planctonul și le prind folosind tentaculele atașate la deschidere, fie cu alge numite zooxanthellae, care sunt o sursă excelentă de energie pentru ei.
Prin urmare, coralii pot să fie carnivori sau ierbivori, mai precizează sursa citată. Un alt fapt interesant despre corali este acela că unele dintre specii sunt hermafrodite sau bisexuale. Cu alte cuvinte, un polip de coral produce atât ouă, cât și spermatozoizi în același timp. Alte specii de corali sunt gonocorice, ceea ce înseamnă că polipii produc fie ovule, fie spermatozoizi, însă nu ambele. În acest caz, recifele vecine se bazează unul pe celălalt pentru reproducerea cu succes.
Ce sunt recifele de corali și cum le protejăm
După moartea coralilor, pe vechiul schelet calcaros se adaugă altul, iar în acest fel se formează recifele de corali. Deși polipi de corali sunt de obicei de mici dimeniuni și trăiesc în colonii compacte, aceștia construiesc structuri calcaroase mari și complexe pe suprafețe dure sub apă, în principal de-a lungul coastelor insulelor și continentelor. Aceste structuri sunt adăposturi vitale pentru o mare diversitate de organisme marine și sunt cunoscute sub numele de recife de corali.
Pentru a proteja coralii și recifele lor este crucial să conștientizăm amenințările care le pun în pericol. Între acestea se numără schimbările climatice, poluarea, pescuitul excesiv și activitățile umane care le distrug habitatul. Totodată, conservarea coralilor presupune o serie de măsuri precum reducerea emisiilor de carbon, implementarea practicilor de pescuit sustenabil, controlul poluării și protejarea ariilor marine prin crearea de rezervații naturale.
De ce sunt importante recifele de corali
Recifele ocupă doar 0,1% din suprafața totală a oceanelor, însă un sfert din viața marină cunoscută depinde de ele pentru a supraviețui. Aceste structuri marine complexe oferă un ecosistem important pentru viața subacvatică, protejează zonele de coastă prin reducerea puterii valurilor care lovesc coasta și, nu în ultimul rând, oferă o importantă sursă de hrană și de venit pentru mai bine de 500 de milioane de oameni din lumea întreagă.
Crestele din recifele de corali acționează ca bariere și pot reduce energia valurilor cu până la 97%, oferind o protecție crucială împotriva unor amenințări, inclusiv împotriva valurilor de tip tsunami. Totodată, acestea contribuie la protejarea unor zone precum pădurile de mangrove și ierburile marine, care acționează pe post de pepiniere pentru animalele marine, precum și pentru populațiile umane de pe coastă.
Extractele din animalele și plantele care trăiesc pe recifele de corali au fost folosite de-a lungul timpului pentru a dezvolta o serie de tratamente pentru astm, artrită, diverse tipuri de cancer și boli de inimă. Recifele de corali reprezintă, de asemenea, și importante atracții turistice deoarece sunt prezente de-a lungul coastelor și în jurul insulelor, aducând astfel diverse afaceri în orașele mici și antreprenorilor locali.
Recifele de corali au o semnificație culturală însemnată pentru comunitățile indigene din întreaga lume datorită faptului că acestea au mai multe cunoștințe referitoare la formarea, dezvoltarea și ecosistemul recifelor. Pe rocile vechi pot fi găsite picturi cu corali și cu alte viețuitoare marine, alături de cântece și povești care ilustrează importanța recifelor pentru populația indigenă, majoritatea acestora fiind transmise din generație în generație.
Cum contribuie coralii la protejarea mediului
Recifele de corali reprezintă unul dintre cele mai vechi, mai complexe și mai importante ecosisteme pentru viața subacvatică. Este important de știut că poate dura mii de ani pentru ca un recif de corali să se dezvolte complet de la prima formare a unui polip din larvele colonizatoare. Recifele de corali, habitatele de mangrove (n.n. – amestec de arbuști și copaci, care se dezvoltă în zona de variație a nivelului mării din cauza mareei) și alte medii marine tropicale susțin cea mai mare biodiversitate marină din lume.
Coralii adăpostesc mii de specii marine și absorb excesul de dioxid de carbon din apă, ceea ce le-a atras supranumele de „păduri tropicale ale mării”. Animale marine de toate formele și mărimile, cum ar fi steaua de mare, peștele clovn sau sepia se bazează pe recifele de corali pentru hrană, adăpost și, totodată, pentru a se reproduce. Spre exemplu, Marea Barieră de Corali adăpostește peste 400 de specii de corali, 1.500 de specii de pești, 4.000 de specii de moluște și 6 dintre cele 7 specii de broaște țestoase de mare din lume. Triunghiul Coralilor – o regiune marină foarte bogată în corali situată în Asia de Sud-Est, care cuprinde apele dintre Indonezia, Malaezia, Filipine și Papua Noua Guinee.
Dacă nu știai, acesta este cel mai divers ecosistem marin din punct de vedere biologic de pe Pământ. Deși au fost afectate de evenimente de încălzire localizată, dezvoltarea litoralului și alte activități umane, recifele de corali din Pacificul de Sud și de Est au un număr mai mic de specii amenințate. În orice regiune, pierderea potențială a ecosistemelor de corali va avea efecte uriașe de cascadă asupra speciilor care depind de recife, dar și asupra oamenilor și națiunilor care se bazează pe resursele recifelor de corali pentru securitatea economică și alimentară.
Cât valorează recifele de corali
Un recif sănătos și bine gestionat poate să ofere oamenilor într-un an până la 15 tone de fructe de mare per kilometru pătrat. De asemenea, turismul rezultat din dorința oamenilor de a experimenta aceste zone de o frumusețe naturală uimitoare susține o serie de industrii a căror valoare se crede că ar fi în jur de 36 de miliarde de dolari pe an.
Oamenii au fost dintotdeauna fascinați de corali, probabil datorită aspectului lor strălucitor și a viețuitoarelor care își formează habitatele pe aceste structuri marine complexe, care sunt asemănătoare unei oaze în mijlocul unui ocean. Spre exemplu, coralul roșu, care este denumit adesea coralul prețios, reprezintă de sute de ani o componentă importantă și apreciată pentru bijuteriile fine.
Nu în ultimul rând, recifele de corali au o semnificație economică deosebită la nivel global deoarece valoarea lor în momentul de față este estimată la peste 7,63 trilioane de dolari în fiecare an. Și asta, datorită în mare parte contribuției pe care o are la industria de pescuit și la cea de turism, precum și la protecția de coastă, potrivit site-ului Muzeului de Istorie Naturală (NHM).
Foto: Shutterstock.com/123rf.com
