Heringul - caracteristici și cum se gătește acest pește. Cele mai simple rețete
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Heringul este unul dintre cei mai consumați pești. Cele mai importante specii sunt heringul de Atlantic și heringul din Pacific.
Heringul - caracteristici
Cum arată
Heringul se deplasează adesea în bancuri lângă coastă, dar și în largul coastei de vest a Americii de Sud. Trei specii de Clupea sunt recunoscute și oferă aproximativ 90% din totalul heringilor capturați prin pescuit.
Cel mai abundent dintre toate este heringul Atlanticului, asigurând peste jumătate din capturile de hering.
Heringul cuprinde aproximativ 200 de specii care au caracteristici similare. Acești pești de culoare argintie au o singură aripă dorsală, care este moale, fără spini.
Nu au linie laterală și au maxilarul inferior proeminent. Mărimea lor variază între subspecii: heringul baltic este mic, de la 14 la 18 cm; heringul de Atlantic poate crește până la aproximativ 46 cm și cântărește 700 g, iar heringul de Pacific crește până la aproximativ 38 cm.
Reproducere
Femelele pot depune de la 20.000 la 40.000 ouă, în funcție de vârstă și mărime, în medie, aproximativ 30.000. La heringul ajuns la maturitate sexuală, organele genitale cresc înainte de reproducere, ajungând la aproximativ o cincime din greutatea sa totală.
Ouăle se scufundă în partea de jos, unde se lipesc în straturi sau aglomerări de pietriș, alge marine sau pietre, prin acoperirea lor cu mucoasă sau cu orice alte obiecte pe care au șansa să se așeze.
Dacă straturile de ouă sunt prea groase, suferă de epuizare a oxigenului și mor adesea.
Au nevoie de microturbulență substanțială a apei, în general asigurată de acțiunea valurilor sau de curenții de coastă.
Supraviețuirea este posibilă în crăpături și în spatele structurilor solide, deoarece prădătorii se hrănesc cu ouă expuse deschis.
Timpul de incubație este de aproximativ 40 de zile la 3° C, 15 zile la 7° C sau 11 zile la 10° C.
Aripa dorsală se formează la 15 până la 17 mm, aripioara anală, la aproximativ 30 mm, iar aripioarele ventrale sunt vizibile, coada devenind bine furcată la 30 până la 35 mm.
Larvele de hering sunt foarte subțiri și se pot distinge cu ușurință de toți ceilalți pești tineri din aria lor de amplasare prin orificiul de ventilație, care se află aproape de baza cozii.
Unde se găsește
Heringul se găsește în apele temperate ale Oceanelor Pacific și Atlantic. Anumite populații de hering sunt amenințate de pescuitul excesiv și poluarea mării, dar încă nu se află pe lista speciilor pe cale de dispariție.
Lucruri interesante despre hering
- Mărimea heringului depinde de specie. Exemplarele mari pot ajunge la 40 de cm în lungime și cântăresc până la 1,5 kilograme.
- Heringul este cunoscute sub numele de „argintul mării” datorită culorii argintii a corpului și a cărnii foarte apreciate.
- Partea superioară a corpului este albăstruie, iar partea inferioară a acestora este palidă. Colorarea specifică a corpului asigură camuflarea în apă.
- Heringul are un corp alungit, care devine conic la ambele capete. Are capul mic cu maxilarul inferior proeminent.
- Heringul nu are linie laterală vizibilă. Coada are forma unei furci.
- Spre deosebire de alte specii de pești, heringii nu au aripioare osoase, ci moi.
- Dieta sa constă din fito- și zooplancton. Acest pește consumă copepode mici, viermi, ouă de pește și larve de melci și moluște.
- Ei înoată cu gura larg deschisă și înghit apă cu plancton.
- Mâncarea rămâne în gură și apa este eliminată prin branhii.
- Heringii sunt creaturi nocturne (active pe timpul nopții). Ei petrec cea mai mare parte a zilei în părți mai adânci ale mării, unde se ascund de prădători.
- Principalii prădători de hering sunt păsările marine, delfinii, balenele ucigașe, leii de mare, focile și peștii mari, precum tonul, somonul și diferite tipuri de rechini.
- Heringul este o parte importantă a dietei umane, deoarece este bogat în acizi grași omega-3 și vitamina D.
- Heringii înoată în grupuri mari care pot fi alcătuite din miliarde de heringi.
- Heringii se reproduc în diferite perioade ale anului, în funcție de specia și temperatura apei.
- Femelele eliberează de la 20.000 la 40.000 ouă în apă.
- Peștii tineri vor atinge maturitatea sexuală la vârsta de 3 până la 9 ani.
- Heringii pot supraviețui între 12 și 16 ani în sălbăticie.
Cum se gătește. Rețete cu hering
Cum să gătești heringul
Cea mai bună metodă de a găti heringul este de a-l frige într-o tigaie antiaderentă, cu foarte puțin ulei. El se poate face și la cuptor sau la aburi, ori chiar la grătar.
Pentru o variantă mai puțin gustoasă, el se poate prăji în baie de ulei, cu crustă de mălai sau se poate face chiar pane. Cu toate acestea, heringul este un pește delicat, așa că ar fi cel mai bine să îl gătești la cuptor și să îl acompaniezi cu legume coapte.
Hering la cuptor
- 50 ml ulei
- două cepe
- 2 morcovi
- două foi de dafin
- sare
- piper
- cimbru
Se curăță heringul și se spală cu apă rece, apoi se taie în bucăți. Ceapa se taie feliuțe, iar morcovul, în rondele.
Se condimentează bucățile de hering și se pune ulei într-o tavă. Se formează un pat din ceapă și morcovi peste care adaugi condimente și așezi peștele.
Îl ungi cu puțin ulei și dai totul la cuptor pentru 30 de minute.
Se servește cu o salată și cartofi fierți cu lămâie și pătrunjel.
Hering marinat
- 1 kg hering
- 1 morcov
- o ceapă
- o linguriță sare
- un praf piper
- o linguriță zahăr
- o linguriță piper boabe
- o linguriță coriandru boabe
- două foi dafin
- o lingură ulei
- 50 ml oțet
- 350 ml apă
Se curăță bine peștele și se spală. Se taie în bucăți potrivite sau se filetează, în funcție de preferințe.
Se pun toate condimentele, uleiul și apa într-o cratiță la fiert. Într-un recipient se pune peștele cu ceapa și morcovul tăiate bucăți. Se toarnă lichidul fierbinte și apoi se lasă câteva ore să se răcească, după care ține în frigider.
Se consumă cu pâine prăjită, în salate sau ca atare alături de o garnitură de legume.
Hering pane
- 500 g hering mic
- 3 ouă
- 250 ml bere
- făină
- sare
- piper
Se bat ouăle, se adaugă făina și apoi berea cât să obții un aluat ca un iaurt de băut.
Se adaugă sare și piper și apoi făina, până ajungi la consistența dorită.
Cureți și speli peștele și îl treci prin acest aluat, apoi se prăjește în baie de ulei pe ambele părți.
Se servește cu cartofi prăjiți și sos de smântână cu usturoi.
Citește și: Ce pește este mai bun – ce pește are cele mai puține oase
Sursa foto: 123rf.com
