RADAr CULTURAL. Scamatoria în artă

Academicul iluzionism este, de fapt, o scamatorie. Nu minimalizăm talentul scamatoricesc – dimpotrivă, îl privim la lucru cu aceeași fascinație din copilărie. Scamatoria numită iluzionism presupune o stăpânire uneori de-a dreptul diabolică a matematicii și perspectivei.  

Pentru ca să ne iluzioneze, artiștii – fie că vorbim despre pictori, sculptori, arhitecți – ne scot din realitatea noastră, construind pentru noi cel puțin două realități închipuite. Realitatea a ceea ce pare a fi și realitatea a ce pare a mai fi ceea ce pare a fi.

Psihologii ar încadra, probabil, „trompe-lœil” în arta manipulării. Diagnosticul e corect, dacă verbul „a manipula” nu ar avea pentru noi o mulțime de conotații negative. Dar acest tip de înșelăciune realizată de artiști consacrați, are în comun cu manipularea doar demersul de distragere a atenției, pe când scopul este unul nobil, de a ne surprinde și încânta. De a ne convinge că totul se poate.

Este ca în dragoste. Ca atunci când, iubind, te vezi în ochii celuilalt în toată frumusețea strălucitoare cu care cel ce te iubește te-a construit, te-a desenat în mintea lui. Și, chiar dacă ești cea mai obișnuită, cea mai banală ființă din lume, te recunoști și zbori cu aripile care ți s-au dăruit.

Imaginea cea mai populară a „trompe-lœil” aparține caricaturistului și ilustratorului american din secolul trecut, William Ely Hill. Desenul în alb-negru a fost intitulat, cum nu se poate mai sugestiv ca să descoperim ușor cele două portrete într-unul, „Soția mea și Soacra mea”: 

CASA CARE DANSEAZĂ. Există numeroase numere de iluzionism și în arhitectură. Clădiri cu formele cele mai stranii, în ipostaze de neimaginat. Una dintre ele – celebra Dancing House din Praga, finalizată în 1996. Este opera a doi mari arhitecți, croatul Vlado Milunić (s-a stins în septembrie 2022) și canadianul Frank Gehry. „Casa care dansează” este încadrată în ceea ce la prima vedere ar putea să ne pară paradoxal, curentul deconstructivist. 

Foarte simplu spus, deconstructivismul oferă privitorului unghiuri noi de interpretare. Aici îi avem în fața ochilor pe Fred Astaire și Ginger Rogers – cum au vrut să-și numească inițial creația autorii înșiși – binecunoscutul cuplu de dansatori din secolul trecut, adică dansul însuși:

TIKTALK. SPECTACOLUL ÎNȘELĂRII OCHIULUI. O impresionantă expoziție a istoriei iluzionismului în artă, de la începutul secolului XVI până astăzi, a găzduit, din octombrie anul trecut până în martie anul acesta, în sofisticatul arondisment 16 al Parisului, Muzeul Marmottan Monet. 

Video-invitația am găsit-o pe TikTok. E utilă fiindcă ne învață cum să pronunțăm corect „trompe-lœil” și ne informează că termenul a apărut pentru prima dată în secolul al XIX-lea, inventat de artistul Louis Léopold Boilly, această tehnică datând încă din Antichitate.

 
 @yakoa_paris Saviez-vous que Le musée Marmottan Monet dans le 16e arrondissement fête cette année son 90e anniversaire ? Et pour loccasion, il nous propose une exposition insolite dédiée au trompe-loeil de 1520 à nos jours. Elle réunit plus de 80 œuvres, provenant de collections prestigieuses du monde entier, dont certaines sont rarement exposées, voir totalement inédites. Cette technique qui remonte à lAntiquité, consiste à créer lillusion du réel en peinture. Mais le terme « trompe-lœil » apparaît pour la première fois au XIXe siècle, grâce à lartiste Louis Léopold Boilly. Durant le parcours, vous allez découvrir ses multiples formes, des « vanités » aux « trophées de chasse », en passant par des objets du quotidien comme des « porte-lettres » ou son usage en matière de décoration. Venez au Musée Marmottant Monet jusquau 2 mars 2025 pour découvrir un art qui continue de jouer avec nos perceptions et de nous surprendre. Et noublie pas de suivre ce compte pour plus de sorties à Paris. ———————— 📍Musée Marmottan Monet 2, rue Louis Boilly - Paris 16 Ouvert du mardi au dimanche de 10h à 18h Nocturne le jeudi jusquà 21h  Plein tarif : 14 euros - Tarif réduit 9 euros - Moins de 7 ans : gratuit #museemarmottanmonet #illusionart #trompeloeil #windowdressing #windowdresser #artistepeintre #histoiredelart #connaissancedesarts #artinthecity #artinparis #parismusees #timeoutparis #doitinparis #marmottan ♬ son original - Que faire à Paris 
 
 

ILUZIONISMUL ÎN MUZICĂ. Ar fi fost incomplet, nedrept, să scape RADAr-ului fără să fie ilustrat sonor iluzionismul în muzică. Nu este vorba doar despre puterea de sugestie a echipamentelor tehnice, ci fundamental de percepția noastră. 

Specialiștii vorbesc despre mai multe tipuri de iluzii: iluzia transformării vorbitului în cântec (când cuvintele se repetă), iluzia scalei (muzica receptată în moduri diferite de cei obișnuiți să scrie cu mâna stângă sau dreaptă), iluzia cromatică (ascultând două sau mai multe tonuri, creierul acordă prioritate unuia, ajungând să perceapă un singur ton, însă diferit de toate celelalte), iluzia imaginii stereo (în care, uneori, sunetul rătăcește între „boxe”). 

Nu ultima, însă cea mai tulburătoare, este iluzia cuvintelor-fantomă (receptarea unor cuvinte și sunete iluzorii, în acord cu starea sufletească a auditorului). Apare cumva, mutând ideea din pictură, unde bidimensionalul se înfățișează privirii ca tridimensional, printr-un truc tehnic, o a treia dimensiunea sonoră, fascinantă.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE