Rata natalităţii este în scădere în toate ţările din UE. România are printre cele mai tinere mame din Europa

În anul 2024, rata brută a natalității în UE a fost de doar 7,9 nașteri vii la 1.000 de persoane, marcând un declin generalizat comparativ cu anul 2004.

Spor natural negativ

În paralel, mortalitatea a ajuns la o medie de 10,7 decese la 1.000 de persoane, ceea ce a generat un spor natural negativ de -2,8 (numărul deceselor depășindu-l pe cel al nașterilor).

Cele mai mare rate au fost consemnate în Cipru (10,0 nașteri la 1.000 de locuitori), Irlanda (9,9) și Franța (9,6). La polul opus se află Italia (6,3), Spania (6,5), Lituania și Grecia (ambele cu 6,6).

Datele Eurostat arată, de asemenea, că rata brută a mortalităţii este cea mai mare în Bulgaria (15,6 decese la 1.000 de persoane), Letonia (14,3) și Ungaria (13,4). La polul opus, cele mai mici rate ale mortalității au fost înregistrate în Irlanda (6,5) și Luxemburg (6,6).

Rata totală de fertilitate la nivelul UE a coborât la 1,34 nașteri vii per femeie (în scădere de la 1,46 în 2004), o valoare alarmantă, situată mult sub pragul de înlocuire și stabilitate a populației, de 2,1. Malta a înregistrat cel mai critic nivel (1,01), intrând în categoria de „fertilitate de la cel mai scăzut nivel” (sub 1,3), în timp ce Bulgaria a raportat cea mai mare rată de fertilitate, de 1,72.

Mamele din România și Bulgaria rămân cele mai tinere din UE

Raportul Eurostat arată că europencele amână tot mai mult momentul în care devin mame. Vârsta medie la primul copil a crescut la nivelul UE de la 28,9 ani (în 2014) la 29,9 ani (în 2024).

Cele mai în vârstă mame la primul copil se înregistrează în Italia (31,9 ani), Luxemburg (31,6 ani) și Spania (31,5 ani).

De partea celalată, cele mai tinere mame sunt din Bulgaria (26,9 ani), România (27,2 ani) și Slovacia (27,4 ani).

O altă tendință vizibilă este creșterea numărului de mame mature. Din cele aproximativ 3,6 milioane de copii născuți în UE în 2024, 6% au fost aduși pe lume de femei de 40 de ani și peste, o pondere care s-a dublat față de anul 2004 (3%).

Fenomenul este cel mai vizibil în Grecia (11% din totalul nașterilor) și Spania (10%).

Speranța de viață crește, dar decalajele est-vest rămân uriașe

Populația UE trăiește mai mult datorită creșterii nivelului de trai, îmbunătățirii sistemelor de sănătate și a educației.

Speranța de viață la naștere în UE a fost estimată în 2024 la 81,5 ani, însă diferențele geografice și de gen sunt majore.

Țările din topul longevității sunt Spania (84 ani), Suedia (83,8 ani) și Italia (83,7 ani), iar cea mai mică speranță de viață se înregistrează în Bulgaria (75,8 ani), Letonia (76,4 ani) și România (76,5 ani).

Deși se află pe ultimele locuri, România a înregistrat progrese substanțiale: speranța de viață a crescut cu 5,1 ani în perioada 2004-2024, fiind depășită la capitolul evoluție doar de Estonia (+7 ani), Letonia și Lituania (ambele cu +5,5 ani).

La nivel european, femeile au o speranță de viață de 84,1 ani, comparativ cu 78,9 ani în cazul bărbaților (o diferență de 5,2 ani).

Cea mai mare diferență se înregistrează în Letonia (9,8 ani în favoarea femeilor). Suedia oferă cea mai mare speranță de viață pentru bărbați (82,3 ani), iar Spania pentru femei (86,5 ani).

Românii se căsătoresc de tineri și divorțează greu

În 2024, în UE s-au înregistrat aproximativ 1,7 milioane de căsătorii (3,9 la 1.000 de persoane) și 0,7 milioane de divorțuri (1,6 la 1.000 de persoane).

Cele mai mari rate ale căsătoriilor au fost raportate în Letonia (5,5 la 1.000 de oameni) și România (5,3). Italia se află la polul opus, cu doar 2,9 căsătorii la 1.000 de locuitori.

Suedia are cei mai vârstnici miri (bărbații se căsătoresc prima dată la o medie de 37,4 ani). La cealaltă extremă, România are cei mai tineri miri din UE, vârsta medie la prima căsătorie fiind de 28,4 ani pentru femei și 31,5 ani pentru bărbați.

Proporția nașterilor în afara căsătoriei a ajuns la 41% în UE. În șapte țări, peste jumătate dintre copii vin pe lume în afara unui mariaj oficial, lideri fiind Bulgaria (62%) și Franța (60%). În Grecia, doar 10% dintre copii se nasc în afara căsătoriei.

În ceea ce privește divorțurile, Letonia înregistrează cea mai mare rată (2,8 la 1.000 de persoane). În schimb, cele mai stabile căsnicii din punct de vedere statistic se află în Malta (0,9), Slovenia (1,0) și România (1,1).

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro