„Poliție aservită”. Metoda prin care politicul controlează conducerea Poliției Române: 600 de funcții de conducere ocupate prin împuternicire
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Există o legătură directă între marile tragedii din Caracal și Mureș și felul în care Poliția Română a fost îngenuncheată prin control politic, arată o investigație Recorder. Este un eșec cultivat de fiecare guvernare din ultimul deceniu, iar nota de plată pentru această deprofesionalizare cronică este decontată, în cel mai dureros mod, prin drame în viața de zi cu zi.
Cuprins:
Tragediile din Caracal și Mureș scot la iveală efectele controlului politic
Tragediile de la Caracal(2019), Onești(2021) sau Mureș(2025) nu au fost simple accidente, ci rezultatul direct al unui sistem în care Poliția Română a eșuat lamentabil.
Potrivit Recorder, firul roșu care leagă aceste drame este deprofesionalizarea la vârf: propulsarea în funcții de comandă a unor ofițeri care nu au susținut concursuri, ci au fost numiți politic, prin metoda împuternicirilor succesive.
Prin evitarea examenelor de merit, această practică îl transformă pe șeful din poliție într-un pion dependent de decizia politică. Fără autonomie profesională, liderii din pozițiile-cheie devin extrem de vulnerabili în fața presiunilor administrative și de partid.
Peste 600 de polițiști sunt șefi, fără să fi susținut un concurs
Peste 600 de șefi din Poliția Română își ocupă astăzi birourile fără a fi dat un concurs, ci prin simplă împuternicire. Datele culese de Recorder de la nivelul întregii țări demonstrează că provizoratul a cucerit de fapt conducerea instituției: o treime dintre inspectorii-șefi județeni sunt interimari, iar dacă punem la socoteală și adjuncții, reiese că mai bine de jumătate din inspectoratele din România au la cârmă oameni numiți administrativ.
Metoda împuternicirilor creează o piramidă a dependenței totale de factorul politic. Politicul numește conducerea centrală a Poliției, iar de acolo, printr-un efect de domino, loialitatea este impusă în teritoriu: șeful cel mare își alege șefii de județe, iar aceștia își desemnează favoriții la conducerea orașelor și a birourilor operative. Este un mecanism extrem de eficient de control, în care competența pălește în fața supraviețuirii pe funcție, sub amenințarea constantă a unei demiteri de pe o zi pe alta.
Presiunile politice, confirmate chiar de Carmen Dan
Intervievați de Recorder, trei foști miniștri de Interne din ultimii zece ani au admis că practica împuternicirilor reprezintă o vulnerabilitate majoră pentru siguranța publică. Totuși, deși fiecare a susținut că a făcut eforturi pentru a reduce numărul șefilor interimari, datele actuale le demontează discursul și arată că promisiunile lor au rămas doar pe hârtie.
Presiunile politice de la vârful MAI sunt confirmate chiar de Carmen Dan, ministru de Interne din partea PSD în perioada 2017-2019. Ea admite că liderii județeni ai partidului interveneau direct pentru a-și impune favoriții în fruntea structurilor de poliție din teritoriu.
Investigația arată o realitate revoltătoare: polițiști respinși la concursurile pentru posturile de comandă au ajuns să conducă acele structuri prin metoda împuternicirii. Criteriile de competență au fost pur și simplu anulate de decizii administrative, oferindu-le eșuaților controlul pe care examenele li l-au refuzat.
Tragedii care s-au ținut lanț
Tribunalul Mureş l-a condamnat pe 19 mai pe Emil Gânj la la pedeapsa detenţiunii pe viaţă, pentru uciderea fostei sale concubine din Miheşu de Câmpie. Judecata s-a ţinut în lipsa lui Gânj care, de aproape un an, e cel mai căutat infractor din România. Libertatea vă dezvăluie culisele acestui proces, dar şi amănunte neştiute din cazul care a revoltat întreaga ţară.
O mai ţineţi minte pe Alexandra Măceşanu, fata de 15 ani care suna din casa lui Dincă la 112, implorând să fie salvată? Era pe 25 iulie 2019. „Vă rog, trimiteţi pe cineva, că mi-e frică”, repeta ea la telefon, plângând. Celor plătiţi din bani publici ca să o salveze nu le-a păsat, iar intervenţia lor a fost un lanţ de greşeli, recunoscute ulterior de instituţiile statului.
Libertatea a dezvăluit că, în cazul luării de ostatici de la Oneşti din 1 martie 2021, unde doi bărbaţi au fost ucişi, Serviciul Independent pentru Intervenţii și Acțiuni Speciale (SIIAS), condus de chestorul Alexandru Scurtu, era cel care trebuia să intervină. O spune chiar Parchetul General, în ordonanța de clasare, și o spun, în declarațiile din dosar, și ceilalți polițiști care au fost implicați în acest caz.
Nexus 21.05.2026, 15:14
Vai de Romania... NU are cine sa ne apare....