Peste jumătate dintre români cer un nou Guvern, iar 40% vor alegeri anticipate pentru a opri criza politică
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un sondaj INSCOP realizat în perioada 11-14 mai 2026 arată că 41,3% dintre români consideră că alegerile anticipate ar fi cea mai bună soluție pentru depășirea crizei politice, în timp ce peste jumătate susțin formarea unui nou Guvern. Totodată, mai mult de 65% dintre respondenți vor continuarea direcției proeuropene și prooccidentale.
Cuprins:
- Patru din zece români vor alegerile anticipate
- Peste 65% dintre români vor continuarea direcției proeuropene
- Remus Ștefureac: „Nu se conturează o majoritate critică pentru alegeri anticipate”
- Ce spun românii despre cum ar trebui format următorul guvern. Sondaj Libertatea
- România, în criză politică de peste o lună
Patru din zece români vor alegerile anticipate
Patru din zece români consideră că organizarea alegerilor parlamentare anticipate ar fi cea mai bună soluție pentru depășirea actualei crize politice, potrivit celui mai recent sondaj INSCOP Research.
Datele arată însă că majoritatea respondenților preferă formarea unui nou Guvern în jurul partidelor reprezentate în Parlament.
Potrivit cercetării, 50,7% dintre participanți sunt de părere că soluția optimă este formarea unui nou Executiv, în timp ce 41,3% cred că România ar trebui să organizeze alegeri parlamentare anticipate. Procentul celor care nu au oferit un răspuns este de 8%.
Conform sondajului, susținătorii formării unui nou Guvern provin în special din rândul votanților PSD, PNL și USR, dar și din categoria persoanelor de peste 60 de ani, a celor cu studii superioare și a locuitorilor din mediul urban. În schimb, alegerile anticipate sunt susținute într-o proporție mai mare decât media de votanții AUR, de bărbați, de persoanele cu vârste între 45 și 59 de ani și de angajații din sectorul privat.
Peste 65% dintre români vor continuarea direcției proeuropene
Sondajul INSCOP relevă și poziționarea românilor față de direcția viitorului Guvern.
65,6% dintre respondenți consideră că viitorul Executiv ar trebui să continue direcția proeuropeană și prooccidentală a României, în timp ce 26,2% sunt de părere că această orientare nu ar trebui continuată. 8,2% nu au răspuns.
Susținerea direcției proeuropene este mai ridicată în rândul votanților PSD, PNL și USR, al persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani, al celor cu educație superioară și al locuitorilor din București.
Pe de altă parte, votanții AUR și persoanele cu educație primară se declară într-o proporție mai mare împotriva continuării direcției prooccidentale.
Remus Ștefureac: „Nu se conturează o majoritate critică pentru alegeri anticipate”
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, afirmă că datele arată că nu există în acest moment o majoritate clară în favoarea alegerilor anticipate. „În acest moment, nu se conturează o majoritate critică în favoarea alegerilor anticipate, doar 41% fiind de părere că cea mai bună soluție pentru depășirea crizei politice este organizarea de alegeri anticipate”, a declarat acesta.
Potrivit lui Ștefureac, votanții PNL, PSD și USR se opun în mare parte anticipatelor, în timp ce electoratul AUR susține această variantă. Directorul INSCOP a atras atenția și asupra procentului ridicat de români care contestă direcția prooccidentală a țării. „Două treimi dintre români își doresc continuarea direcției proeuropene/prooccidentale, însă un sfert din populație consideră că viitorul Guvern nu ar trebui să mai continue actuala direcție”, a explicat acesta.
Sondajul a fost realizat de INSCOP Research în perioada 11-14 mai 2026, prin metoda CATI - interviuri telefonice. Volumul eșantionului a fost de 1.100 de persoane și este reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de peste 18 ani.
Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un grad de încredere de 95%.
Ce spun românii despre cum ar trebui format următorul guvern. Sondaj Libertatea
Peste 2.000 de români au spus cum ar trebui format următorul guvern al României.
74% (1.594 de voturi) dintre românii care au votat online într-un sondaj Libertatea spun că cea mai potrivită variantă pentru formarea unui nou guvern o reprezintă alegerile anticipate, în timp ce 17% (359 de voturi) se declară în favoarea unui guvern minoritar. Totodată, 5% (108 voturi) dintre ei care au votat sunt de acord cu refacerea coaliției, dar și cu un guvern tehnocrat.
România, în criză politică de peste o lună
România a intrat în criza politică pe 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie, miniștrii partidului condus de Sorin Grindeanu și-au depus demisiile.
Apoi, pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut de Parlament și Guvernul Bolojan a căzut. Au fost 281 de voturi pentru, adică exact numărul de voturi cu care a fost demis și premierul Florin Cîțu în octombrie 2021. Practic, Guvernul Bolojan a fost demis după 11 luni de la învestire. În aceeași zi, dar după câteva ore, PNL a anunțat că trece în opoziție. Seara, președintele Nicușor Dan a declarat: „Vom avea un nou Guvern într-un termen rezonabil”.
Consultările formale de la Palatul Cotroceni cu PSD, PNL, USR, UDMR și AUR pentru desemnarea unui nou premier care să formeze un Guvern au început pe 18 mai, iar astăzi, 21 mai, are loc o nouă rundă de discuții. Au fost invitați parlamentarii neafiliați, alături de reprezentanții grupurilor „Uniți pentru România” și „PACE - Întâi România”.
MarinPreda 21.05.2026, 13:50
Poate aude si bolojan si nu mai face pe victima ca nu iti sta bine. Cand lumea te vrea plecat este cazul sa o faci. Nu a facut decat sa taie de la amarati si sa creasca taxe pentru amarati. Sunt curios ce taxe s-au pus pe companii ca de crescut taxele la amarati este mai simplu.
nasty1 21.05.2026, 16:32
@ MarinPreda. Cand s-au marit taxele toate partidele din guvern au fost de acord - PSD, PNL, USR, UDMR - nu doar Bolojan. Acum, daca tot ati dat jos guvernul, faceti guvern PSD-AUR-SOS-POT, sa vedem ce sunteti in stare!
_IO_ 22.05.2026, 18:49
statistica asta e pe categorii socioprofesionale ? (chestia aia cu studiile : au terminat 4 clase, au terminat 8 , au terminat 12/13, au bac, au facultate si cu ocupatia : faralocdemunca, muncitori, liberprofesionisti, ingineri, profesori, pensionari ,camatari samd )
MarinPreda 23.05.2026, 04:34
Nu-i asa? Doar inginerii contează. Restul pot sa moara de foame. Sa-ti spun ceva: cei săraci, cu salarii mai mici, au fost cei mai afectați de creșterea taxelor. Nu s-au găsit soluții de atenuare pentru ri. Era ok sa crești taxele, dar compensat categoriile vulnerabile. Elimina plafonarea la curent, dar păstrai o schema de compensare pentru amarat. Puneai sănătate la veniturile mamelor (desi sincer este absurd) dar diar pentru cele cu peste 3000 lunar si creșteți plafonarea veche de 10 ani. Când spun plafonare ma refer la maxim 8000 pentru creștere copil desi taxele au fost plătite la sume mult mai mari. Adică aduci la zi, în rand cu inflația aceasta plafonare dacă tot vrei sa o taxezi suplimentar. Pui mana si respecți legea pentru 8ndexarea pensiilor cu inflația si creșterea punctului de pensie. Nu crești punctul de pensie dar nu indexezi pensia. Asta înseamnă că unul care acum muncește face nai puține puncte de pensie. Adica nu poți sa fi duplicitar.