Mergi direct la conținut »
CSM vrea să protejeze identitatea inculpaţilor şi să anonimizeze toată activitatea procurorilor! Publicul mai are două zile timp să reacționeze!
Opinii Libertatea > Opinii > CSM vrea să protejeze identitatea inculpaţilor şi să anonimizeze toată activitatea procurorilor! Publicul mai are două zile timp să reacționeze!

CSM vrea să protejeze identitatea inculpaţilor şi să anonimizeze toată activitatea procurorilor! Publicul mai are două zile timp să reacționeze!

Consiliul Superior al Magistraturii va introduce un nou ghid de relație cu presa, care, dacă trece de dezbaterea publică în această formă, va limita sever informarea publicului în cazurile trimise în instanță.Proiectul CSM prevede că numele celor cercetaţi sau trimişi în judecată să fie publice doar dacă infracţiunile „afectează capacitatea de exercitare a funcţie publice”.Alte efecte: cei acuzaţi că au furat din banii publici vor fi protejaţi ca imagine pe tot timpul procesului. Este exact inversul a ceea ce cere CEDO, care a stabilit că principiul prezumţiei de nevinovăţie nu poate împiedica autorităţile să informeze publicul cu privire la anchetele penale în curs.

Opinie de
Adriana Oprea
Toate articolele autorului

Opinie de Adriana Oprea
„Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș au dispus la data de 03.06.2019 efectuarea în continuare a urmăririi față de suspectul L.I.M. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de ultraj  (…).”

Aşa începe comunicatul de presă emis marţi de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timiş.

„L.I.M.” este Lepa Ionel Marcel, iar imagini video cu capturarea lui, furnizate chiar de către poliție, au fost difuzate în buclă de televiziuni şi în mediul online.

Cu toate acestea, Parchetul s-a supus unei reguli care nici măcar nu e în vigoare, ci urmează să fei promulgată, dacă publicul nu va reacționa.

Cum se transformă un urmărit general în L.I.M

Dreptul lui „L.I.M.” la imagine şi la protejarea datelor cu caracter personal a dispărut în aprilie 2018, atunci când el s-a sustras executării pedepsei cu închisoarea şi a fost dat în urmărire generală.

După ce a împuşcat mortal un poliţist, Lepa era doar un individ înarmat şi periculos, pe care îl căutau toate forţele de ordine din România. Numele lui, poza şi alte date cu caracter personal au fost publicate fără niciun fel de restricţie, pentru ca oamenii să ajute cu informaţii la prinderea lui.

Nimeni n-a invocat dreptul lui la imagine sau protejarea datelor cu caracter personal. Era un om periculos, condamnat definitiv și societatea se păzea de el. De altfel, aceasta este uzanța pretutindeni în lume.

Sute de persoane apar cu poze, nume, prenume şi data naşterii pe site-ul Poliţiei Române sau pe cel al Interpol, la secţiunea „Urmăriţi”.

Dreptul lor la imagine şi la protecţia datelor cu caracter personal încetează atunci când autorităţile trebuie să protejeze drepturile celorlalţi cetăţeni şi să asigure înfăptuirea actului de justiţie.

Numele e public, doar dacă faptele „afectează capacitatea de exercitare a funcţie publice”   

Nu peste mult timp, toate comunicatele parchetelor vor arăta precum cel de sus, cu subiectul „L.I.M.”. Consiliul Superior al Magistraturii se pregăteşte să modifice „Ghidul de bune practici în relaţia sistemului judiciar cu mass-media” şi a lansat în dezbatere publică proiectul.

Noul ghid prevede, la ar.28, alin.(4), că „numele şi prenumele persoanei faţă de care se desfăşoară urmărirea penală, faţă de care au fost dispuse măsuri în cursul cercetării ori urmăririi penale ori faţă de care s-a dispus trimiterea în judecată pot fi comunicate public numai dacă faptele pentru care este urmărită penal afectează capacitatea de exercitare a funcţie publice, în acord cu dispoziţiile art.14 alin. 1 din Legea 544/2001.”

L.I.M. a ucis un poliţist. N-a avut niciodată vreun loc de muncă, cu atât mai puţin vreo funcţie publică.

Atunci când va fi trimis în judecată, parchetul ne va anunţa că „L.I.M. este acuzat de săvârșirirea infracțiunii de omor calificat.”

Nimeni nu va mai şti atunci cine e L.I.M. și că a ucis un polițist.

Cei acuzați de pedofilie vor rămâne secreți câtă vreme sunt judecați

P.D. e un individ cercetat pentru agresarea sexuală a mai multor minori. Nici faptele lui „nu afectează capacitatea de exercitare a funcţie publice”, pentru că nu el deţine vreo astfel de funcţie.

E un cetăţean francez, acuzat că a abuzat mai mulţi minori dintr-un centru de plasament din Capitală. Anonimizarea integrală a rechizitoriului îi va ajuta pe cei asemeni lui pe P.D. (Pierre Duarte) să-şi piardă urma în instanţe.

Mircea Sandu, la secret

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au dispus trimiterea în judecată a inculpaților S.M. şi S.A., soția primului, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la luare de mită”.

Aşa ar arăta în viitor comunicatul de presă emis marţi de DNA. Vorbim de o mită de 724.000 lei, dar nu vom şti cine e S.M., pentru că el nu mai deţine nicio funcţie publică, a cărei capacitate de exercitare ar putea fi afectată, iar procurorii nu ar mai avea voie să-i comunice numele.  

S.M. este Mircea Sandu, la data faptelor președinte al Federației Române de Fotbal.

Pentru protejarea identităţii inculpaţilor, CSM a invocat Legea 544/2001 care prevede, la art. 14, alin (1), că „informațiile cu privire la datele personale ale cetățeanului pot deveni informații de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcții publice”.

În decembrie 2015, prin Decizia 37/2015, completul ÎCCJ pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că „numele şi prenumele unei persoane reprezintă informaţii referitoare la date cu caracter personal”.  

Prima reacție a lui Mircea Sandu după ce DNA l-a trimis în judecată pentru luare de mită
Mircea Sandu, la DNA, în anul 2017 (Foto: Marian Ilie / Mediafax)

GDPR-ul nu poate fi folosit împotriva cetățenilor

Totul  pleacă de la faptul că statul român, campion al lipsei de transparență, permite ca GDP-ul să fie folosit împotriva intereselor cetățenilor.

Toate țările cu experiență democratică au elaborat norme de aplicare ale GDPR în care protejează dreptul cetățenilor de a fi informați.

Pentru că „prelucrarea datelor cu caracter personal exclusiv în scopuri jurnalistice ar trebui să facă obiectul unor derogări sau al unor excepții de la anumite dispoziții ale prezentului regulament în cazul în care este necesară stabilirea unui echilibru între dreptul la protecția datelor cu caracter personal și dreptul la libertatea de exprimare și de informare, astfel cum este prevăzut în articolul 10 din cartă” , se precizează în Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.

Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit.

Autoritățile publice, potrivit competentelor ce le revin,csunt obligate să asigure informarea corecta a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal.

(art. 31, Constituţia României)

Victimele sunt expuse public, inculpaţii sunt protejaţi

Atunci când poliţia îi caută, numele, prenumele şi pozele copiilor dispăruţi devin publice. La fel, semnele lor particulare: defecte fizice sau cicatrici de la operaţii. Dreptul acestor copii la viaţă devine mai important decât dreptul la protejarea datelor cu caracter personal.

Unii dintre aceşti copii dispăruţi sunt răpiţi, abuzaţi şi ucişi de agresori sexuali. Cărora, într-o întorsătură ironică, CSM vrea acum să le ascundă identitatea, invocând protejarea datelor cu caracter personal. Au victimele mai puţine drepturi decât agresorii?

Zeci de copii bolnavi apar la televizor şi pe internet, cu chipuri, cu nume, prenume şi cu cele mai intime date cu caracter personal: informaţii despre problemele lor medicale. Sunt expuşi, pentru că numai astfel pot fi salvaţi. Autorităţile române nu le decontează tratamentele de care au nevoie în spitalele din străinătate.

Iar sistemul public de sănătate nu are banii necesari pentru a investi în echipamente performante şi în tratamente de ultimă generaţie. Cei acuzaţi că au devalizat bugetele ţării vor fi protejaţi de la expunerea publică, în vreme ce victimele lor colaterale apelează la mila lumii, pentru a supravieţui. Sunt cetăţenii României egali în drepturi?

Prezumţia de nevinovăţie nu poate împiedica libertatea de exprimare

În justificarea protejării identităţii inculpaţilor, CSM precizează că „în comunicarea cu mass-media în timpul urmăririi penale, Ministerul Public trebuie să respecte prezumția de nevinovăție”.   

Dar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că „libertatea de exprimare garantată de articolul 10 al Convenției include libertatea de a primi și de a transmite informații. Articolul 6 paragraful 2 (n.r. – principiul prezumţiei de nevinovăţie) nu poate împiedica, prin urmare, autoritățile să informeze publicul cu privire la anchetele penale aflate în derulare, însă ele trebuie să facă acest lucru cu toată discreția și circumspecția necesare pentru a respecta prezumția de nevinovăție”.

În acest sens, există deciziile CEDO în cauzele Allenet de Ribemont împotriva Franței, (hotărârea din 10.02.1995, paragraf 38), Y.B. și alții împotriva Turciei (28.10.2004, paragraf 47-48), Viorel Burzo împotriva României (30.06.2009, paragraf 158), Jiga împotriva României (16.03.2010, paragraf 90), G.C.P. împotriva României (20.12.2011, paragraf 54) şi altele.

Mai mult, Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție prevede că „statele membre ar trebui să informeze autoritățile publice cu privire la importanța respectării prezumției de nevinovăție atunci când furnizează sau dezvăluie informații către mass media”, dar „aceasta nu ar trebui să aducă atingere dreptului intern care protejează libertatea presei și a altor mijloace de comunicare în masă”.

Şi Inspecţia judiciară va proteja identitatea magistraţilor cercetaţi

CSM vrea protejarea identităţii inculpaţilor şi la finalizarea rechizitoriului, dar şi în camera preliminară, precum şi în procedurile desfăşurate în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi.

Nici Inspecţia Judiciară nu va mai putea comunica numele și prenumele persoanei față de care se desfășoară verificări ori cercetări, decât dacă faptele afectează capacitatea de exercitare a funcţie publice a respectivului magistrat.

Mai departe, conform proiectului de „Ghid de bune practici în relaţia sistemului judiciar cu mass-media”, şedinţele de judecată pot fi nepublice „atunci când se prevede expres”, iar nu „atunci când legea instituie această interdicţie”, aşa cum este menţionat în actualul ghid.

Noua variantă de ghid menţine şi prevederea conform căreia „pentru a nu prejudicia reintegrarea în societate a persoanelor condamnate, după executarea hotărârii nu vor fi furnizate informaţii în legătură cu infracţiunea comisă anterior, cu excepţia cazului în care persoanele condamnate au consimţit în mod expres la divulgarea identităţii lor ori acestea sau faptele lor sunt din nou de interes public.”

Proiectul de ghid al CSM se află în dezbatere publică, 7 iunie fiind termenul limită până la care „pot fi trimise în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare”.

 
 
Close
Close
Închide