Dr. Diana Preda: „Siguranța copilului nu poate fi negociată”. Când devine spitalul singura opțiune pentru copiii cu probleme dentare?

Sedarea sau anestezia generală la copiii cu probleme stomatologice presupune o monitorizare continuă a funcțiilor vitale 

Ambulatoriul Spitalului Grigore Alexandrescu din Capitală, cunoscut bucureștenilor ca Ambulatoriul Dorobanți, are un centru stomatologic dotat cu tehnologie de ultimă oră, comparându-se astfel cu cele mai bune clinici private. Dr. Diana Preda s-a zbătut să obțină fonduri pentru a crea condiții decente pentru toți copiii care au nevoie de servicii stomatologice și vin la stat. Iar unii chiar au probleme complicate ce trebuie rezolvate.

În ce situații clinice considerați absolut necesară efectuarea sedării în mediul spitalicesc și ce trebuie să înțeleagă părinții despre acest proces?

În stomatologia pediatrică, siguranța copilului este prioritară și nu poate fi negociată. Există, desigur, situații în care tratamentele pot fi realizate în siguranță în ambulatoriu. Însă, atunci când vorbim despre copii foarte mici, extrem de anxioși, necooperanți, sau despre pacienți cu patologii asociate complexe, contextul se schimbă.

În aceste cazuri, intervenția trebuie efectuată în mediu spitalicesc, cu o echipă completă, din care face parte obligatoriu un medic anestezist. Părinții trebuie să înțeleagă că nu este vorba despre o limitare a accesului la tratament, ci despre a oferi cel mai sigur și corect context pentru copil.

Sedarea sau anestezia generală nu înseamnă doar confort, ci o monitorizare continuă a funcțiilor vitale, managementul căilor aeriene și capacitatea de a interveni rapid în caz de urgență. Aceste condiții presupun o infrastructură adecvată și o echipă medicală specializată, decizia fiind întotdeauna una strict medicală, luată pentru siguranța micului pacient.

Cum se poate transforma teama copiilor de stomatolog în încredere: Tehnologia, un partener

Copiii vin adesea cu o frică nativă de dentist. Cum îi ajută tehnologia modernă – cum ar fi camerele intraorale și monitoarele – să depășească acest blocaj?

De cele mai multe ori, copiii nu au o frică reală, nativă, ci una indusă de relatările din jur sau pur și simplu de teama de necunoscut. Tehnologia modernă este un aliat uriaș pentru că ne ajută să transformăm copilul dintr-un pacient pasiv într-un partener.

Cu ajutorul camerelor intraorale și al ecranelor, copilul poate vedea pe înțelesul lui ce se întâmplă în cavitatea bucală. În momentul în care îi explici vizual, frica scade, iar sentimentul de control crește. Pentru noi, asta înseamnă că tratamentul devine mult mai rapid, mai eficient și mai puțin traumatizant. Tehnologia nu înlocuiește empatia sau comunicarea, ci le completează perfect.

Provocarea copiilor vulnerabili și responsabilitatea socială: Avem în medie 15 cazuri pe lună

Tratați și copii din centrele de plasament. Care sunt cele mai mari provocări în tratarea acestor copii și cum ar trebui să se implice sistemul medical?

Colaborăm de mai mulți ani cu copiii din centrele de plasament. Deja s-a creat o continuitate a prezentărilor lor, în medie, sunt câte 15/ lună, dar în caz de urgențe, încercăm să răspundem și să-i primim și fără programare.

Nevoia este uriașă și, din păcate, acest segment rămâne adesea vulnerabil. Acești copii ajung de multe ori cu patologii dentare avansate, deoarece accesul lor la prevenție și controale regulate este limitat.

În acest moment, colaborarea este mult prea restrânsă și se bazează mai mult pe cazuri punctuale sau urgențe. Cred cu tărie că ar trebui să existe un parteneriat real și asumat între cabinetele stomatologice, sistemul public și serviciile sociale, cu un traseu clar pentru fiecare copil.

Nu este vorba doar despre tratarea unei carii, ci despre a le oferi o șansă la sănătate. Responsabilitatea de a ajunge la ei aparține întregului sistem, deoarece acești copii nu au mereu capacitatea de a cere ajutorul.

Accesul la tratament nu ar trebui să depindă de contextul social în care se naște și/sau crește copilul.

Patologiile dentare în centrele de plasament: de la carii simple la traumatisme dentare 

Care sunt cele mai mari probleme dentare cu care se confruntă copiii din centrele de plasament?

Este important de spus, din start, că nu toți copiii din centrele de plasament ajung cu probleme grave. Există și copii cu un status oral bun, mai ales în funcție de zona din care provin și de nivelul de organizare al centrelor – de exemplu, în marile orașe, accesul la îngrijire este, în general, mai bun decât în alte zone.

Problema reală nu este întotdeauna severitatea inițială a patologiei, ci accesul dificil și discontinuitatea îngrijirii. Pentru că opțiunile din sistemul public sunt limitate, iar stomatologia este în mare parte oferită în mediul privat, acești copii ajung mai greu la tratament și, de cele mai multe ori, revin la intervale mari de timp.

Motivele sunt multiple: liste de așteptare lungi, dificultăți logistice legate de transport, dar și resurse umane limitate în centrele de plasament. Ca tipuri de afecțiuni, patologia este variată: de la carii simple sau complicate și infecții dentare, la traumatisme dentare – de obicei minore – și afecțiuni parodontale, mai ales în perioada adolescenței. În plus, există și o componentă importantă ortodontică, însă, din păcate, accesul la tratamente ortodontice în sistemul public este extrem de limitat.

În ansamblu, vorbim mai puțin despre lipsa totală a îngrijirii și mai mult despre lipsa continuității acesteia. Nu doar accesul la tratament este o problemă, ci, mai ales, capacitatea de a-l duce până la capăt.

Doi-trei pacienți cu nevoi speciale pe săptămână vin la stomatologia din Ambulatoriul Spitalului Gr. Alexandrescu

De ce fug medicii stomatologi de copiii cu nevoi speciale și cum reușiți dumneavoastră să îi tratați?

Nu aș spune neapărat că medicii stomatologi „fug” de copiii cu nevoi speciale. Mai degrabă vorbim despre un nivel ridicat de complexitate, care necesită experiență, timp și, mai ales, un cadru medical adecvat.

Acești copii prezintă frecvent patologii asociate, uneori dificil de investigat și de gestionat în afara unui mediu care dispune de resurse umane specializate și de infrastructură medicală completă. Tratamentul lor nu înseamnă doar stomatologie, ci o abordare integrată, adaptată fiecărui caz în parte.

Avem aproximativ în Ambulatoriu la stomatologie, 2-3 cazuri pe săptămână, o medie de 10/ lună. Sunt pacienți gestionabili comportamental și parțial cooperanti. În privința celor necooperanți și care necesită sedarea, deci spitalizarea, media este de 5/ lună.

Tratăm acești copii datorită colaborării excelente cu colegii din alte specialități, care ne permit să oferim îngrijire în condiții de siguranță. De asemenea, este important de menționat sprijinul constant al conducerii spitalului, care a susținut dezvoltarea unui cadru funcțional pentru toți pacienții. La noi, colaborarea interdisciplinară nu este un concept teoretic, ci o realitate de zi cu zi, sprijinită de o viziune managerială orientată spre colaborare și integrare.

În final, nu este vorba despre disponibilitate individuală, ci despre existența unui sistem care să poată susține acest tip de îngrijire. Dincolo de toate acestea, există și o dimensiune esențială: relația cu copilul.

Este foarte important să știi să comunici – nu doar verbal – atât cu copilul, cât și cu părintele, să asculți, să înțelegi ce poate face copilul în acel moment și să îi respecți ritmul. Uneori, ceea ce astăzi este posibil, ieri nu era – iar acest lucru trebuie acceptat și integrat în planul de tratament. La fel de importantă este sinceritatea. Copilul poate deveni un partener extraordinar în actul medical, dacă știi să îl implici și să îl motivezi. Iar „secretul” nostru este o relație construită cu răbdare și o cutie cu bomboane mereu plină.

Integrarea stomatologiei în sistemul spitalicesc, necesară

Considerați necesară integrarea medicilor stomatologi în spitale și cum argumentați? În ce fel de spitale e mai mare nevoie de aceștia: spitale de pediatrie, ginecologie, spitale de urgență sau altele?

Da, consider că integrarea medicilor stomatologi în spitale este nu doar necesară, ci esențială. Sănătatea orală face parte integrantă din sănătatea generală, iar în anumite contexte clinice – mai ales în cazul copiilor – abordarea nu poate fi fragmentată. Există numeroase situații în care patologia oro-dentară se asociază cu afecțiuni generale sau poate influența evoluția acestora, ceea ce impune o abordare coordonată, în echipă.

În ceea ce privește tipul de spitale, cred că această integrare este deosebit de importantă în spitalele de pediatrie, unde complexitatea cazurilor și particularitățile de vârstă necesită o abordare multidisciplinară reală. Un astfel de model creează un cadru instituțional coerent, în care pacientul poate beneficia de evaluare și tratament complet, în condiții de siguranță. De altfel, cadrul legal pentru această integrare există, însă ar fi necesară o clarificare și o operaționalizare mai concretă a acestuia, pentru a permite o implementare unitară.

Managementul multidisciplinar în sala de operație

În cazul copiilor cu patologii complexe sau a celor cu nevoi speciale, este nevoie de intervenții în sala de operație, în siguranță. Cum funcționează această echipă multidisciplinară?

Abordarea multidisciplinară este esențială în managementul copiilor cu patologii complexe sau cu nevoi speciale. În astfel de cazuri, tratamentul nu poate fi redus la o singură intervenție sau la o singură specialitate. Fiecare copil este evaluat integrat, iar deciziile terapeutice se iau în echipă, în funcție de particularitățile medicale și de contextul general al pacientului. Echipa include, în funcție de caz, medicul stomatolog, medicul anestezist, pediatrul, chirurgul și, uneori, alți specialiști implicați în patologia de bază.

Intervențiile în sala de operație, sub anestezie generală, sunt rezervate situațiilor în care siguranța copilului sau complexitatea tratamentului o impun. În acest context, monitorizarea este continuă, iar riscurile sunt controlate printr-un protocol bine stabilit și prin experiența echipei. Această abordare permite nu doar tratarea corectă a afecțiunilor dentare, ci și integrarea lor în tabloul general de sănătate al copilului.

Laserul și tehnologiile moderne în stomatologie

Cât de necesar este laserul în stomatologia pediatrică și cât de mult ajută noile tehnologii în a-i scăpa pe copii de frica de dentist?

În primul rând, este important de înțeles că nu vorbim despre un singur tip de laser, ci despre mai multe tehnologii, fiecare cu indicațiile și limitele sale. Laserul nu este potrivit pentru toate cazurile și, ca orice instrument medical, are atât avantaje, cât și contraindicații. Este o tehnologie modernă care poate aduce beneficii reale – de la reducerea disconfortului și a sângerării, până la o vindecare mai rapidă în anumite situații.

În ceea ce privește frica de dentist, lucrurile sunt mai nuanțate. Laserul nu „vindecă” teama. În unele cazuri, dimpotrivă, aparatura în sine poate impresiona sau chiar intimida copilul, mai ales dacă nu există o pregătire prealabilă. Încrederea se construiește prin comunicare, răbdare și adaptare la ritmul fiecărui copil. Abia după ce copilul a fost câștigat, tehnologia poate deveni un aliat valoros. Tehnologia este un instrument; valoarea ei reală depinde de modul în care este integrată într-o relație corectă cu pacientul.

Modernizarea ambulatoriului prin fonduri europene: peste 1 milion de lei

În cadrul Ambulatoriului Integrat al Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii «Grigore Alexandrescu» a fost finalizat, la nivelul compartimentului de stomatologie, un proiect finanțat din fonduri europene. Ce înseamnă acest lucru, concret, pentru părinți și pentru copiii care se adresează acestui serviciu și ce s-a schimbat în bine?

Proiectul „Reabilitarea și dotarea cabinetelor de asistență medicală stomatologică din cadrul ambulatoriului Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”” (Cod proiect: 334648), finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), în cadrul Programului Sănătate 2021–2027, pentru părinți și copii înseamnă, în primul rând, acces la servicii medicale stomatologice în condiții moderne, sigure și adaptate nevoilor actuale. La nivel concret, vorbim despre reabilitarea spațiilor, dotarea cu echipamente performante și integrarea unor soluții digitale care ne permit o gestionare mai eficientă a pacienților – de la programare până la monitorizarea actului medical. Toate acestea se traduc prin timpi de așteptare mai bine organizați, un confort crescut pentru copil și o calitate superioară a actului medical.

În același timp, acest proiect a permis consolidarea integrării stomatologiei în circuitul medical al spitalului, facilitând colaborarea interdisciplinară în cazurile complexe. Dintr-o perspectivă mai largă, putem spune că astfel de investiții reușesc să transforme în realitate direcții strategice discutate de mult timp la nivelul structurilor statului, cu precădere la nivelul Ministerului Sănătății, privind dezvoltarea și consolidarea serviciilor ambulatorii, ca alternativă eficientă și accesibilă pentru pacienți.

Este, practic, un exemplu concret de cum un deziderat de politică publică poate deveni funcțional, cu beneficii directe pentru pacienți. În final, nu vorbim doar despre dotări, ci despre crearea unui cadru în care copilul poate fi tratat corect, la timp și în siguranță.

Investițiile anterioare în Ambulatoriul Spitalului de Copii ,,Grigore Alexandrescu” și necesitatea modernizării

Dacă nu ar fi fost acest proiect cu fonduri europene, când credeți că s-ar fi reabilitat cabinetele de stomatologie? De câți ani nu s-au mai făcut reabilitări?

Este important de precizat că, de-a lungul timpului, au existat și alte investiții – atât prin fonduri alocate de autoritatea locală, cât și prin sponsorizări – care au contribuit la îmbunătățirea dotărilor, inclusiv la nivelul compartimentului de stomatologie. Cu toate acestea, vorbim mai ales despre intervenții punctuale, care nu au vizat reabilitarea completă a infrastructurii. Ultimele investiții semnificative în infrastructura ambulatoriului au fost realizate în urmă cu aproximativ 10 ani. De atunci, contextul normativ și standardele impuse au evoluat considerabil.

Reabilitarea unei clădiri vechi, situată într-o zonă istorică a Bucureștiului, implică un proces complex, dificil de realizat în afara unui cadru instituțional bine definit și a unei finanțări dedicate. Din acest punct de vedere, proiectul cu fonduri europene a făcut posibilă nu doar modernizarea dotărilor, ci și alinierea infrastructurii la standardele actuale, ceea ce, realist vorbind, ar fi fost greu de realizat într-un interval scurt doar din resurse proprii.

Valoarea totală a proiectului a fost de: 1.059.108,20 lei. Derulat pe durata a 14 luni, între februarie 2025 și mai 2026, proiectul a avut ca obiective modernizarea infrastructurii medicale și renovarea compartimentului de stomatologie din cadrul Ambulatoriului Integrat SCUC „Grigore Alexandrescu”, în vederea îmbunătățirii accesului copiilor – inclusiv al celor cu nevoi speciale – la servicii medicale sigure, eficiente și de înaltă calitate.

Peste 4.000 de pacienți au fost tratați în cursul anului 2025, iar începând cu anul 2026, noile dotări consolidează capacitatea de abordare a cazurilor, inclusiv a celor cu patologie complexă, precum malformații sau traumatisme dento-maxilare, în condiții de siguranță și precizie superioare. Acestea vin în completarea experienței și profesionalismului echipei medicale, permițând aplicarea unor tehnici moderne, adaptate pacientului pediatric, care reduc disconfortul, optimizează durata tratamentului și cresc predictibilitatea rezultatelor.

Recent, în premieră națională medicii stomatologi de la Ambulatoriul Spitalului Grigore Alexandrescu au reușit să redea un zâmbet nou-nouț unei copile de 8 ani cu doar doi dințișori și cu o malformație congenitală, fiind prima fetiță operată „fără durere” și fără anestezie.

Datele Barometrului Stomatologiei 2026 arată că 45% dintre români nu au fost la dentist în ultimele 12 luni, iar 1 din 4 români are cel puțin un dinte lipsă.