Culisele frământărilor din poliție. Întâlnirea cu clanul Duduienilor a scos la iveală lupta pentru putere și politizarea MAI
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Demis de Carmen Dan, chestorul Vasilescu își vede afectată reputația abia în mandatul lui Marcel Vela, iar ce se întâmplă acum în Poliție dă acces oamenilor la o realitate pe care au început să o înțeleagă, în străveziul ei, încă din zilele dramei de la Caracal.
Cuprins:
de Denisa Dudescu și Cătălin Tolontan
Timp de 30 de ani, chestorul Liviu Vasilescu a câștigat și a pierdut multe lupte, ca orice polițist apolitic, coleric, ”deseori din topor”, după cum îl descriu colaboratorii săi, necumpărat de interlopi și care și-a căutat sprijin nu în partide, ci în instituțiile de forță.
Ultima dintre pierderile lui a venit în 2018, când Liviu Dragnea i-a spus explicit lui Carmen Dan să-i ia lui Vasilescu funcția de șef al Direcției de Operațiuni Speciale (DOS). Oricum Carmen Dan își pusese oamenii de încredere în poziții cheie, unii dintre ei complet neprofesioniști. În cazul DOS, însă, urgența era absolută. De ce?
DOS era serviciul tehnic al MAI dedicat luptei cu crima organizată și unul dintre puținele din țară care făcea în mod legal, și încă face, interceptări folosite în dosarele procurorilor.
Sub comanda lui Vasilescu, DOS a lucrat, împreună cu SRI și cu DNA, la partea logistică și tehnică a unora dintre marile dosare de corupție.
Frăția politicienilor și a interlopilor, în aceleași cazuri de corupție
Ce caută ”poliția bandelor” în dosarele de corupție ale politicienilor? Aproape că nu există caz de devalizare a bugetului în care să nu apară, în aval de marii infractori ai gulerelor albe, scăldându-se în apa călâie a complicităților, lumea interlopă.
Deseori, banii furați de miniștri trec prin firme din ce în ce mai mici, până ajung să fie scoși de la bancomat de oameni ai ierarhiei inferioare a clanurilor sau de interpuși ai lor, care-și asumă riscuri legale mari ca să ciugulească ceva bani.
Aici a lucrat DOS și, de destule ori, bazându-se pe sursele polițiștilor, dosarele au pornit de la mic la mare, de la firme fantomă făcute de oameni care nici nu știau să scrie. Urmărind lanțul trofic al faptelor, procurorii au făcut legătura, ca la tunelurile săpate din două direcții, între infracțiunile borfașilor clasici și cele comise de politicieni importanți. Înainte de a-l retrograda Carmen Dan la ”arme și muniții”, el pierduse deja viteză pentru că DOS a fost implicat în dosarele unor politicieni pedeliști, lucru insuportabil pentru ”dreapta”.
”Omul lui Coldea și a lui Kovesi”
Cooperând cu Coldea și cu Kovesi, Vasilescu nu a fost un sfânt. Uneori, ”Binomul” nu s-a mai încurcat în Constituție.
După o mai veche vorbă a lui Cristian Tudor Popescu, statul român pendulează încă în vechiul conflict netranșat dintre Partid și Securitate. Și în MAI e la fel: ești cu politicienii sau ești cu SRI. Vasilescu a fost cu SRI.
Toate sursele consultate de ziar, chiar și adversarii chestorului, care îl descriu drept ”satrap cu subordonații” și ”omul lui Coldea și a lui Kovesi”, recunosc însă că el a fost, decenii la rând, un adversar neîmpăcat al bandelor. Echipa de la DOS s-a ocupat și de o parte importantă a colaborării cu polițiile europene.
Multe dintre acțiunile comune derulate în străinătate împotriva clanurilor românești de la export s-a făcut prin DOS.
De pildă, în celebrul caz al bandiților români, care au smuls gratiile magazinelor de bijuterii de lux din Occident, captura hoților s-a petrecut afară, dar cu sprijinul DOS.
Tot Vasilescu a coordonat echipa de poliție românească ce a asistat poliția sârbă la prinderea inițială a lui Sebastian Ghiță.
De aceea, ajuns șef al IGPR, ofițerul n-a avut nici o reținere să se ducă în stradă, la întâlnirea cu Duduienii. Nu le e teamă de ei, nu le datorează nimic. Iar comunicatul Poliției Române, inadmisibil de egolatru în partea care pretinde că doar chestorul putea rezolva situația, conține un mare adevăr, înspăimîntător pentru cetățeni: nu sunt mulți polițiști cu funcții de conducere care să se poată întâlni cu liderii unui clan fără să primească replica ”Tu vorbești mă, păi știm noi despre tine că iei bani!”.
Surse din MAI spun că cei care l-au îndemnat pe Vasilescu să se bage în întâlnirea cu înmormântarea au mizat pe orgoliul lui de om căruia îi place să rezolve astfel de cazuri.
El nu și-a dat seama, de neacceptat pentru noul său statut ca lider al Poliției, că poate afecta imaginea unei instituții.
De ce într-un an nu ai creat variante?!
Există însă, în argumentul oricum periculos al ”unicității” lui Vasilescu, un lucru important care-l privește și-l afectează chiar pe Vasilescu. El nu mai e un ofițer operativ. El a fost numit în vara lui 2019 șef al Poliției.
Dacă vii în august 2020, după un an, și spui că doar tu poți rezolva un caz înseamnă că undeva ai eșuat ca manager.
Sigur, o instituție precum Poliția nu poate fi reformată într-un an. Mai ales într-un an comprimat de COVID, când sarcinile oamenilor în uniformă s-au comprimat. Dar, oricum s-ar pune problema, treaba ta ca șef al poliției e, în primul rând, să optimizezi resursele, să crești departamente și oameni, să-i promovezi la nivel central pe cei capabili. Unde sunt?
Lupta pentru putere în MAI
Pe de altă parte, contestatarii din interior ai lui Vasilescu, sunt ei înșiși profund interesați de preluarea puterii și au în buzunarul de la spate o agendă clară. Îl vor jos pentru că el nu a venit pe filiera complicității cu politicienii. Refluxul vechilor combinații din MAI și din Poliție își cere dreptul, folosind ocazia erorii în serie a chestorului: vizita, atitudinea, comunicatul.
Oricum Vasilescu nu a fost decât tolerat, nu încurajat. Parte din cauza firii lui de ”ochelari de cal”, dar mai important, pentru că nu a fost niciodată agreat în MAI. Debarcat de Dragnea și numit de Dăncilă, chestorul a făcut parte din lista de concesii pe care politicul le-a făcut matricei coordonată de SRI, forță pe care Sebastian Lăzăroiu, fostul consilier prezidențial o numește generic ”tutelă”.
Asta a deranjat permanent pe boșii din MAI. Dar nu din argumente imperativ democratice, ce caută SRI în poliție?!, ci din intenția lor de a fixa instituția la nivelul neperformant de ieri și de azi.
Cei care își riscă viața
Pe cât de precipitat a fost Dumitru Coarnă, care a încercat în mod caraghios să discrediteze imaginile publicate de Adevărul ca să-l menajeze pe Vasilescu, pe atât de stridenți sunt cei din sindicatul concurent, care apără status quo-ul din poliție, unul unde numirile politice și frăția cu clanurile sunt la ordinea zilei.
Mult mai charismatic decât Vasilescu, liderul sindicatului Europol, Cosmin Andreica e însă un personaj care nu s-a ridicat nici cu o zecime din vehemența de azi împotriva corupției din instituție.
De la Caracal, când Alexandra murea, iar ”Codiță” îi asmuțea pe polițiști în direcția opusă, ca să-și regleze conturile cu un clan advers, românii au văzut limpede care este starea de decădere instituțională din MAI.
Unele episoade au rămas necunoscute până azi, iar ele vorbesc despre diferența dintre cei care muncesc și cei care profită.
Disperați să ajungă să repereze telefonul de pe care Alexandra a sunat la 112, o mașină de polițiști cu echipament performant de comunicații s-a răsturnat cu mașina în goană spre Caracal. În acest timp, șefii de la Olt dădeau informații interlopilor.
”Trist, dar adevărat”, cum ar spune Poliția Română, recuperată pe post de franciză budistă a unei realități feroce.
