Cuprins:
Convenţia de la Istanbul şi rolul său
Reprezentanţii diplomatici şi-au exprimat solidaritatea cu Guvernul României, organizaţiile internaţionale şi societatea civilă în această luptă.
Declaraţia comună evidenţiază persistenţa ameninţărilor la adresa drepturilor şi libertăţilor femeilor la nivel global.
„Drepturile şi libertăţile femeilor şi fetelor din întreaga lume continuă să fie ameninţate din cauza violenţei sexuale şi a violenţei bazate pe gen (GBV)”, se menţionează în document.
Semnatarii fac referire la Convenţia de la Istanbul, un instrument juridic internaţional care cere statelor membre să implementeze politici comprehensive pentru combaterea violenţei împotriva femeilor. Aceştia subliniază că, deşi există progrese, nicio ţară nu a reuşit încă să elimine complet acest fenomen.
Statistici alarmante
Declaraţia prezintă date îngrijorătoare privind amploarea violenţei de gen:
- Una din trei femei la nivel mondial a experimentat violenţă fizică sau sexuală din partea unui partener.
- În 2023, o femeie a fost ucisă la fiecare 10 minute, conform unui raport al ONU.
- Peste 200 de milioane de femei şi fete sunt afectate de practici precum mutilarea genitală sau căsătoriile forţate.
Noile forme de violenţă
Un aspect important subliniat în declaraţie este apariţia noilor forme de violenţă, în special în mediul online.
„Cel puţin 85% dintre femei au fost martore sau au experimentat violenţa online”, se arată în text, menţionând forme precum distribuirea neautorizată de materiale intime, cyberstalking şi hărţuirea cibernetică.
Măsuri necesare
Semnatarii solicită statelor să ia măsuri concrete pentru:
- Incriminarea şi urmărirea penală a actelor de violenţă împotriva femeilor.
- Asigurarea accesului supravieţuitoarelor la servicii de sprijin juridic, psihosocial şi medical.
- Educarea generaţiilor viitoare despre egalitatea de gen şi consimţământ.
- Colectarea de date dezagregate pentru elaborarea de politici publice adecvate.
Declaraţia menţionează existenţa unei directive europene privind combaterea violenţei, care trebuie implementată în legislaţia naţională până în iunie 2027. Aceasta subliniază importanţa responsabilizării agresorilor, indiferent de poziţia lor socială.
În încheierea declaraţiei, semnatarii îşi reafirmă angajamentul de a colabora cu autorităţile române şi cu toţi actorii relevanţi pentru crearea unor societăţi mai sigure pentru femei şi fete.
Declaraţia comună este semnată de Reprezentanţa Comisiei Europene în România, Ambasada Austriei, Ambasada Armeniei, Ambasada Belgiei, Ambasada Marii Britanii, Ambasada Canadei în România, Bulgaria şi Republica Moldova, Ambasada Croaţiei, Ambasada Republicii Cehe, Ambasada Regatului Danemarcei în România, Ambasada Estoniei, Ambasada Finlandei, Ambasada Franţei, Ambasada Republicii Federale Germania, Ambasada Greciei, Ambasada Irlandei, Ambasada Israelului, Ambasada Italiei, Ambasada Regatului Ţărilor de Jos, Ambasada Norvegiei, Ambasada Portugaliei, Ambasada Sloveniei, Ambasada Spaniei, Ambasada Suediei, Ambasada Elveţiei şi Ambasada SUA.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro