Profilul alegătorilor lui Călin Georgescu:„Un fenomen fără precedent. Ascensiunea fulminantă nu a fost prevăzută la asemenea dimensiuni” – sondaj Inscop

31% dintre tinerii de 18-24 de ani au votat cu Georgescu, în contrast cu doar 8% din alegătorii cu vârsta de peste 65 de ani care au optat pentru domnia sa.

Totodată, bărbații și femeile nu se diferențiază în ceea ce privește intenția de vot pentru Călin Georgescu. Poate fi un posibil indicator al necunoașterii unora dintre opiniile domniei sale cu privire la rolul femeii în societate.

De asemenea, 20% dintre persoanele cu studii primare și fără studii și 23% dintre persoanele cu studii medii au votat cu Georgrescu, comparativ cu 13% dintre persoanele cu studii superioare care au optat pentru domnia sa.

Sociologii încearcă să dezlege misterul

Remus Ioan Ștefureac a publicat pe Facebook comparația dintre rezultatele votului și estimarea sondajului de opinie INSCOP Research, realizată în ziua votului, pentru a testa intern acest instrument de măsurare.

Trebuie menționat faptul că sondajul a fost realizat doar pe populația rezidentă în România, iar rezultatele votului reflectă centralizarea a 99,93% din procesele verbale.

„Ascensiunea fulminantă a lui Călin Georgescu nu a fost prevăzută la asemenea dimensiuni de sondajele anterioare. În ziua votului însă, încă din prima parte a zilei, sondajul de opinie INSCOP indica un procent foarte mare de votanți pentru Călin Georgescu și am mai împărtășit această informație în cursul zilei cu câțiva prieteni”, spune Ștefureac.

Cert e că în urmă cu 3-4 săptămâni, spune Ștefureac, Călin Georgescu era la 4%-5%, procente rezultate din aplicarea aceluiași tip de cercetare sociologică (sondajul de opinie).

După care a început să crească ușor, dar clar. În ultima săptămână, pe sondaje de calibrare, ajunsese la un maxim de 10-11%, dar nu 22% cât a obținut la vot.

„Este adevărat, si am repetat acest lucru de vreo două ori în cursul săptămânii trecute, miercuri și joi (postările pot fi regăsite mai jos, iar cei care urmăresc aceast pagina probabil că le cunosc), crescuse masiv numărul de nehotărâți (dublare – spre 15%) și a celor care refuzau să răspundă la întrebări (opțiunea „Nu răspund”) ceea ce putea determina niste surprize majore”, este de părere sociologul.

„Mari incertitudini rezultate din nehotărâți și refuzuri”

Dar de aici și până la 22-23% vot pentru Călin Georgescu este însă o cale lungă pe care va trebui să o înțelegem.

„Am vorbit zilele acestea despre „Surprize-Surprize”, despre „Mega-Surprize„ și despre „Surprize Cosmice”, sugerate de niste tendințe și de mari incertitudini rezultate din nehotărâți și refuzuri de a răspunde la întrebările operatorilor de sondaj”, spune directorul INSCOP Research.

Cu toate acestea, precizează Ștefureac, „trebuie să fim onești și să recunoaștem: ipoteza „Călin Georgescu câștigătorul turului 1” a avut un grad mic de probabilitate. Chiar dacă mai în glumă, mai în serios, mai vorbeam cu colegi și prieteni despre acest lucru”.

Rezultatele turului 1 al alegerilor prezidențiale a fost însă uimitor, iar sociologul afirmă că „s-a întâmplat un fenomen fără precedent în istoria democrației din România, din Europa chiar, care merită cercetat”.

„Este mult peste surprizele gen Brexit, Trump etc., dar trebuie să înțelegem ce s-a întâmplat și ce se va mai întâmpla în zilele următoare. Cu răbdare, cu date. Orice fel de date, nu doar sociologice, politologice, psihologice… Pentru că urmează alegerile parlamentare și turul 2. Totul în următoarele 13 zile”, spune Remus Ștefureac.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE