Austria e gata să accepte intrarea României și Bulgariei în Schengen terestru: „La București și Sofia au pus deja șampania la rece”

Decizia finală va fi luată la următorul Consiliu al miniștrilor de interne din UE, programat pentru 12-13 decembrie. Deși Austria a fost singurul stat UE care a blocat aderarea celor două țări printr-un veto timp de doi ani, acum, aceasta a acordat undă verde pentru progresul acestora.

În martie, Karner a fost de acord cu extinderea accesului fără vize Schengen la aeroporturile din România și Bulgaria, măsură care a intrat în vigoare în aprilie. Ministerul de Interne al Austriei subliniază că România și Bulgaria au răspuns pozitiv la preocupările și cererile Austriei din ultimele luni.

Situația s-a îmbunătățit considerabil, Viena fiind mulțumită mai ales de faptul că autoritățile din cele două state au început să repatrieze mult mai mulți solicitanți de azil care ajunseseră în Austria, în conformitate cu Regulamentul Dublin.

Angajamente suplimentare necesare

Reuniunea de la Budapesta este acum parte a unui „pachet global”. Este esențial să obținem garanții suplimentare că protecția frontierelor externe Schengen și combaterea traficului de persoane vor fi asigurate. Agenția UE pentru protecția frontierelor, Frontex, a anunțat că va tripla efectivele sale în Bulgaria.

Recomandări

Castelul Peleș, închis parțial pentru turiști. Măsurile luate după ce Libertatea a scris despre starea critică în care se află muzeul și scandalul biletelor revândute

Comisia Europeană susține extinderea tehnică a frontierelor externe, inclusiv prin instalarea de detectoare de mișcare, camere cu termoviziune, dispozitive de detecție, nave de patrulare și vehicule de teren, cu o sumă de 130 de milioane de euro, potrivit ministrului de interne Gerhard Karner.

Acesta a subliniat că „vetoul a fost și rămâne important. Numărul migranților ilegali care tranzitează aceste țări a scăzut considerabil. Acest lucru înseamnă că suntem pe drumul cel bun, dar încă nu am ajuns la destinație. Preocupările și cerințele noastre privind combaterea contrabandei și migrației ilegale sunt acum luate în serios și vom continua să avansăm pe acest drum cu consecvență.”

Reducerea trecerilor frontierei este decisivă

Factorul-cheie care a determinat Austria să renunțe la dreptul său de veto a fost reducerea cu 30% a trecerilor ilegale ale frontierelor în UE. Migrația prin Balcani, în special, a scăzut brusc cu 62%, conform Ministerului de Interne.

Recomandări

De ce neutralitatea României, dorită de Călin Georgescu, reprezintă propagandă rusă

În septembrie și octombrie, la frontiera de est a Austriei au fost reținute doar 2.000 de persoane, față de 11.250 în 2023 și 28.000 în 2022. De asemenea, cererile de azil din partea migranților care au intrat în UE prin Bulgaria și au ajuns ulterior în Austria au scăzut cu peste 40%, iar în cazul României, scăderea a fost de peste 70%.

Totuși, presiunea din partea altor state membre ale UE a jucat, de asemenea, un rol important. În noiembrie 2022, Austria s-a aflat într-o izolare politică, după ce a votat surprinzător împotriva aderării celor două țări.

Partidul Popular European (PPE), din care face parte ÖVP, a susținut constant aderarea rapidă a celor două țări. În octombrie, ministrul de finanțe, Magnus Brunner (ÖVP), a stârnit surpriză atunci când, în contextul candidaturii sale pentru funcția de comisar european pentru migrație, a sprijinit admiterea Bulgariei și României în spațiul Schengen, contrar poziției guvernului austriac anterior.

Recomandări

Cum s-a votat la alegerile prezidenţiale din România în turul 2, după Revoluţie

Relațiile s-au deteriorat

În urma vetoului, relațiile Austriei cu Bulgaria și România s-au înrăutățit încă din 2022. Românii au boicotat companiile austriece și au apărut inscripții antiaustriece pe clădirile băncilor austriece.

Bucureștiul a amenințat chiar că va contesta vetoul Austriei la Curtea Europeană de Justiție, cerând compensații financiare. Pentru România, aderarea la Schengen pe frontierele terestre este crucială din punct de vedere economic, deoarece mulți transportatori au pierdut timp și bani pe la frontieră.

Pe 24 noiembrie, la două zile după reuniunea de la Budapesta, România va organiza primul tur al alegerilor prezidențiale, urmat de alegerile parlamentare o săptămână mai târziu.

Astfel, votul Austriei în favoarea aderării la Schengen reprezintă și un gest politic, un „cadou” pentru guvernul de la București în contextul campaniei electorale.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro