MENIU CAUTĂ
22 Feb. 2019 22:38 , de Claudiu Săftoiu

OPINIE | Fostul șef al SIE Claudiu Săftoiu, analiză despre Brexit: Mersul cu spatele înapoi al Marii Britanii – semnalul dezintegrării UE

Distribuie

În mai puțin de  35 de zile, românii din Marea Britanie - aproximativ 400 000 la număr - vor fi pe cale să resimtă, pe propria piele, efectele celei mai dramatice situații, prin care Uniunea Europeană ar putea trece: activarea Articolului 50 din Tratatul UE, care permite ieșirea din Uniune a unei țări membre, de bunăvoie și nesilite de nimeni.

Iar când această țară este Regatul Unit al Marii Britanii, unde sutele de mii de români și-au făcut deja un trai, o viață – putem spune că vom fi martorii unui cataclism instituțional fără precedent, care va afecta activitatea de zi cu zi a conaționalilor noștri. Dar nu numai a lor, dar și a britanicilor înșiși, ori chiar a noastră, a românilor de acasă.

O dată ieșită Marea Britanie din Europa, indiferent de forma pe care o va alege, Europa nu va mai fi aceeași. Pentru că precedentul abandonării Europei a fost creat.

Un „Vadim Tudor” britanic – Nigel Farage – i-a întors pe concetățeni spre mentalitatea retrogradă de secol XIX, la referendumul pentru Brexit din iunie 2016

Guvernul Theresa May al Marii Britanii riscă să arunce Regatul pe marginea prăpastiei, dacă nu ajunge la o retragere ordonată din UE, așa cum a convenit cu conducerea UE, în noiembrie 2018. Să ne reamintim: în iunie 2016, naționaliștii populiști conduși de Nigel Farage – fost lider al partidului ultranaționalist UKIP –  au zăpăcit opinia publică britanică cu sperietoarea absurdă a pierderii identității și prosperității britanice, în familia europeană. Un referendum forțat din rațiuni electorale i-a pus pe englezi în fața unei opțiuni pentru care nu erau pregătiți: mai sunt ei „insulari”, sau au devenit „europeni”, cu tot ceea ce ar presupune cele două identități? Rezultatul: britanicii – care au uitat că țara lor a intrat în UE încă din 1972, și încă la a treia tentativă (!), la propunerea conservatorilor – s-au predat naționalismului xenofob al fostului lider al UKIP.  51.9% dintre votanți au spus NU rămânerii în Uniunea Europeană, cu sprijinul paradoxal al acelorași politicieni conservatori care i-au băgat pe englezi în UE, în 1972.

Da: Brexit-ul reprezintă tot ceea ce aduce mai urât prostia politică, lipsa de viziune, egoismul și egocentrismul politic, halucinația sociopată și etnicistă, discursul manipulator autarhic, alimentate de indiferența și lipsa de interes a cetățenilor, privind dinamica politică din țara lor.

Patru ani au trecut de atunci, de când Brexit-ul a lovit Europa. Șocul planetar al acestei decizii împotriva propriului viitor rațional, luate de britanici, continuă să reverbereze neîncetat.  Pe 29 martie, UE va decide ieșirea UK din Uniune. După acest moment, nimic nu va mai fi la fel de bine pentru europeni. Va fi doar o chestiune de timp, pentru ca proiectul construcției europene să se prăbușească, lent, dar sigur.

Rolul României, pentru a păstra coeziunea Uniunii Europene, pe perioada exercitării președinției rotative

România, care deține președinția Consiuliului Uniunii Europene pe perioada Brexitului, se află în situația de a gestiona toate variantele posibile: amânare, ieșire fără acord, sau ieșire cu acord.

În toate cele trei situații, în care se va afla Marea Britanie, va fi mai rău decât este acum, cu 28 de țări membre UE. Acesta este un adevăr indubitabil.

Dar fără îndoială, cei care au pierdut și pierd prostește sunt chiar cetățenii britanici, și marele Regat al Marii Britanii. Banca Angliei a publicat un raport devastator: din 2016, după Referendumul pentru Brexit, țara a stagnat economic, în timp ce Occidentul a trecut printr-o expansiune maximă, cu beneficii și prosperitate pentru mariile economii europene. Investițiile străine în Anglia au ajuns aproape de zero, cotațiile la bursă au prăbușit practic lira sterlină, un trend care a provocat o inflație record, în raport cu economiile din țările UE dezvoltate. Impredictibilitatea politică a dus la scăderea cu 2% a PIB-ului Angliei. Procesul de ieșire din Uniunea Europeană a costat Marea Britanie 80 de miliarde de lire sterline, în doar 4 ani. Finanțiștii de la Banca Angliei au calculat impactul colosal al post Brexit-ului, pentru englezi: 40 de miliarde de lire sterline, pagubă anuală. Impactul Brexit, în rândul cetățenilor englezi, va fi devastator.

Întoarcerea la sângeroasa problemă irlandeză a Regatului Unit – asta îi așteaptă pe britanici, după eventualul Brexit fără acord

Decizia de ieșire a Marii Britanii din UE a revoltat Europa. Decidenții, înalții birocrați de la Bruxelles au purces rapid la un plan de retaliere, cu scopul de a proteja piața comună și de a pedepsi „perfidul Albion”. Cu dificultate, anul trecut, s-a ajuns la un acord. Premierul de sacrificiu Theresa May, care este obligată să-și scoată țara din UE, a devenit – dintr-un lider autoritar și decis să respecte „voința” manipulată electoral a propriului popor – un politician detestat si de laburiști, și de conservatorii care au votat-o să îi conducă.

În aceste zile, Theresa May dorește să renegocieze cu UE acordul la care s-a ajuns în noiembrie trecut. În ianuarie 2019, parlamentul britanic i-a respins textul convenit. Premierul încearcă să obţină „modificări obligatorii”, cât privește foarte complicatul „backstop”, un mecanism de securitate menit să păstreze deschiderea frontierei între Irlanda de Nord şi Republica Irlanda.

Mersul îndărăt al Marii Britanii o poate readuce în situația reînvierii unor conflicte seculare interne, care pot prejudicia grav buna conviețuire a popoarelor din cadrul Regatului Unit al marii Britanii.

La asta nu s-au gândit euroscepticii britanici, când și-au îndemnat conaționalii să renunțe la reglementările pacificatorare, pe care calitatea de membru deplin al Angliei în UE o obligă să le respecte, spre liniștea tuturor.

Pe 23 martie, în Marea Britanie, este anunțat un uriaș marș anti-Brexit. Clasa politică, îngrozită de ceea ce a creat – un viitor haotic, impredictibil, perdant, al marii națiuni britanice – forțează un nou referendum, care să se opună atât acordului UE – UK, semnat în iarnna lui 2018, cât și ieșirii din Uniunea Europeană. Voci conservatoare mai moderate creează o opoziție fermă la propriul premier.

Anxietatea publică privind Brexitul a fost anunțată încă din toamna anului trecut. Peste 700 000 de britanici au mărșăluit, în octombire 2018, împotriva unui Brexit dezastruos. Timpul foarte scurt, până la 29 martie, ar putea forța organziarea unui referendum anti-Brexit. Totul depinde de marea națiune britanică și de politicienii ei inconsecvenți, nervoși, pierduți în detaliile unui proiect pe care l-au scăpat de sub control.

Românii din Marea Britanie – la începutul unei vieți nesigure, cu „statut special”?!

Până la sfârșitul lui 2020, românii din Marea Britanie vor avea asigurat dreptul de a locui, munci și studia, fără restricții.

Ulterior, cei care au trăit în Anglia cel puțin cinci ani pot aplica online pentru „statut special”, care le va elibera un document ce garantează drepturile actuale. Românii care au mai puțin de cinci ani de rezidență, în 2020, rămân până la termenul la care legea le permite să obțină statutul special.

După Brexit, nimeni nu va mai pătrunde în Marea Britanie, fără vize. Cine va dori să muncească, să studieze sau să locuiască în Marea Britanie, ar putea fi nevoit să obțină un permis. Nu există nicio certitudine din acest punct de vedere.

Rolul de mediator al României este esențial, în această perioadă.

În cazul în care Marea Britanie cere o amânare a Brexit-ului, României îi va reveni responsabilitatea de a convinge toate statele membre să accepte propunerea insularilor. Votul este valabil doar cu unanimitate, în această situație.

Negociatorul-șef al UE, Michel Barnier, a cerut mai multă hotărâre, din partea britanicilor. În mod paradoxal, cei mai puțin pregătiți să iasă din UE sunt chiar britanicii. Uriașul mecanism birocratic bruxellez a definitivat de ceva vreme termenii exit-ului. În orice variante de retragere, Marea Britanie pierde. Imensele dificultăți privind reapariția granițelor comerciale va duce la blocaje în transporturile civile și comerciale, aeriene, rutiere, și navale. Noi taxe și impozite vor apărea, iar prețul produselor europene și britanice va crește în consecință.

Punctul principal de dezacord este „plasă de siguranţă” a clauzei care garantează că între Irlanda de Nord şi Republica Irlanda nu va exista o frontieră fizică după Brexit. Asigurării absenţei unei frontiere dure în Irlanda de Nord este un obiectiv asurpa căruia sunt dispute aprinse.

Într-o poziționare in extremis, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, îndemnat guvernul britnic să obțină o amânare a termenului de 29 martie, prevăzut pentru ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană. Amânare care ar putea fi acceptată fără un termen limită. Cu alte cuvinte, europenii dau Marii Britanii posibilitatea să își tragă sufletul și să organizeze un nou scrutin popular. Căpoși, conservatorii britanici nu vor să audă.

La doar câteva zeci de kilometri distanță, Olanda a respins categoric un „Nexit”, prin votul covârșitor al parlamentului național. Lecția amară a Brexit-ului a pus întreaga Europă în gardă.

Klaus Iohannis cere timp și o asumare reală a Marii Britanii

Președintele Klaus Iohannis a avertizat că lucrurile au devenit mai complicate decât UE s-ar fi așteptat, în privința Brexit-ului, și a unei retrageri ordonate a Regatului Unit din marea familie europeană.”Toți am prefera o retragere ordonată, o aprobare a Acordului, care este cel mai bun Acord posibil. (…) Ceasul ticăie – 29 martie este data limită – și trebuie să avem un răspuns până atunci”, a afirmat Iohannis.

Între timp, UE va lua măsuri pentru a atenua efectele unei perturbări grave a conectivității aeriene dintre UE și Regatul Unit, atât pentru pentru pasageri, cât și pentru mărfuri. România a primit mandat pentru a face propuneri. Astfel, printr-o dispoziție specifică, se asigură dreptul de a continua furnizarea de zboruri regulate în temeiul obligațiilor de serviciu public, până la 26 octombrie 2019, pentru a asigura continuitatea serviciilor publice în timp ce autoritățile naționale introduc adaptările necesare la noua situație.

Punct final UE-UK – cum va fi gestionată o ieșire fără acord?

Dacă acordul de retragere a Marii Britanii din UE va fi ratificat înainte de 30 martie 2019, legislația UE va înceta să se aplice Regatului Unit și în Regatul Unit, începând cu 1 ianuarie 2021, adică după o perioadă de tranziție de 21 de luni. De asemenea, acordul de retragere include posibilitatea unei prelungiri unice a perioadei de tranziție cu până la un an sau doi ani.

Aceasta ar putea fi povestea unei retrageri cu spatele, în propria istorie, a Angliei. Și o data cu acest posibil eveniment nefericit, începutul destructurării proiectului construcției europene, care a luat ființă acum 70 de ani.

O nouă eră a incertitudinii va pluti peste Europa. Tocmai când România ajunsese la destinația sa europeană.

Dacă acordul de retragere nu este ratificat înainte de 30 martie 2019, nu va exista o perioadă de tranziție, iar dreptul UE va înceta să se aplice Regatului Unit și în Regatul Unit începând cu 30 martie 2019. Acesta este scenariul „fără acord” sau „pe marginea prăpastiei”.

Autoritățile naționale au un rol esențial în monitorizarea și gestionarea pregătirilor sectoarelor industriale. În acest sens, Comisia a purtat discuții tehnice cu statele membre ale UE-27, atât în ceea ce privește aspectele generale legate de gradul de pregătire, cât și măsurile specifice de pregătire sectorială, juridică și administrativă. De asemenea, au început să fie efectuate vizite în cele 27 de state membre ale UE pentru a se asigura că planurile naționale de pregătire pentru Brexit sunt pe drumul cel bun și că se oferă toate clarificările necesare cu privire la procesul de pregătire.

Citește și:

Citește mai multe despre claudiu saftoiu pe Libertatea.

Comentarii