Prea multe cifre pentru un om speriat. Cum am ajuns să deschid radioul și televizorul cu teamă

De la o vreme, deschid radioul cu teamă. Știu că, ascultând știrile dimineții, mintea mea va fi bombardată de numere: numărul infectărilor, numărul morților, numărul focarelor, la nivel național. Este suportabil. Dar vine valul al doilea, la nivel mondial: numărul infectărilor, numărul morților, numărul țărilor cele mai afectate de coronavirus.

Urmează alte știri și cifrele se adună ca un mușuroi de furnici. Chiar și știrea despre moțiunea de cenzură depusă de PSD împotriva guvernului conține un număr: numărul necesar de voturi ca moțiunea să treacă. (Am uitat instantaneu acest număr) Iar numărul de grade Celsius, anunțat la buletinul meteo, pentru ziua care va urma, mi se pare de-a dreptul antipatic, îl urăsc.

Nu există știre care să nu pomenească un număr de: răniți în confruntările cu forțele de ordine, diametrul și adâncimea craterului format în urma exploziei, ajutoare financiare, economii care se prăbușesc, locuințe fără apă caldă, școli cu WC-ul în curte, un ciot de autostradă care va fi deschis cândva.

Lumea este așezată pe cifre. Seci, care vorbesc despre viață, moarte și suferințe. Cifrele spun adevărul despre lumea în care trăiesc. Cifrele pretind că ne fac oameni informați. Cifrele ne dau putere.

Recomandări

România va primi litoralul ucrainean al Mării Negre și 100.000 de soldați NATO vor fi trimiși în Ucraina, susține Serviciul rus de Informații Externe: „O încercare de răzbunare”

Lumea asta, cu toate cifrele sale, îmi apasă mintea, mai tare ca o butelie. Nu știu cum mi s-a umplut viața cu atâtea cifre, dar sunt prea multe, mult mai multe decât în studenția mea la TCM. Dar cifrele din studenție parcă aveau culoarea roz, astea din prezent parcă sunt negre. Poate că m-am ramolit…

Deschid televizorul. Ca să aflu ce se mai întâmplă la noi și în lumea largă. La Realitatea Plus, ecranul este împărțit în 8 (opt) ferestre. Mici. La România TV sunt 4 (patru) ferestre. Într-una este Ponta, care își mișca fălcile, în cea alăturată este Băsescu, nemișcat, clipesc, ah, e poza lui Băse! Pe Digi24 sunt 6 (șase). Două sunt în viață: Barna vorbește și Prelipceanu ascultă. La B1 TV, 3 (trei) și un breaking news: “Lupta pentru Constanța”. Antena 3 are 6 bucăți și un breaking news condus de Radu Tudor: “Patru infectări la Ministerul Sănătății”. Socotesc: 8 + 4 + 6 + 3 + 6 = 27 de ferestre.

Stai așa, îmi spun, hai și pe TVR 1, că televiziunea publică se respectă, nu-și îngrămădește invitații! Trec pe TVR 1 și… Firea, Cristoiu și Cristache își împart frățește ecranul. 3 (trei) ferestre. Trag linia: 27 + 3 = 30. Sunt 30 de ferestre spre lume.

Dar asta nu e lumea noastră, ci lumea televiziunilor, care n-are nicio legătură cu ce se întâmplă în viața românilor. Nu mai contează ce se spune și ce se vede în cele 30 de ferestre. Contează numărul. E foarte mare pentru cât de puține idei memorabile se spun. E foarte mic pentru cât de mult rahat se mănâncă. Asta într-o seară. Dar în seara următoare, în câte bucăți se vor mai împărți imaginile televiziunilor? Da, poate e mai bine așa, cu 30 ferestre, decât pe vremea lui Ceaușescu, când ecranul televizorului nu avea nicio fereastră (de scăpare).

Recomandări

Ascensiunea lui Călin Georgescu, analizată de mai mulți experți: „Social media te convinge rapid, în câteva zile, dar fără profunzime”

Cu atâtea numere care îmi lovesc mintea există riscul ca, într-o zi, să-mi uit numerele mele: PIN-ul de la card, numărul apartamentului în care locuiesc, câți copii am făcut… Asta ar fi deja o demență.

Dar nu cumva bombardamentul ăsta cu cifre, cifre, cifre, în fiecare zi, de dimineață până seara, mă spală pe creier și mă împinge spre nebunie? – mă întreb speriat, cu gândul la o conspirație națională și mondială. Nu cumva mi se bagă pe gât numai cifrele pe care unii le aruncă intenționat pe piață pentru a fi “consumate”? Numere de consum, numere pentru marele public, numere comerciale.

Toate vor să mă înspăimânte, să mă facă mai slab de înger, o fleașcă de om. Care sunt cifrele cu adevărat importante? Sau cifrele pe care nu le voi afla/auzi în viața asta? Sunt secrete? Mi-ar trebui încă o viață ca să le caut și să le găsesc.

Ar fi minunat ca, fiecare om, aflat în pragul morții, să fie vizitat, înainte de ultima suflare, de un fel de inspector (misterios?), nu un înger, ci un inspector (contabil?) care să-i șoptească la ureche un număr cu adevărat important pentru viața muribundului, pe care nu l-a știut până atunci, și sufletul să se înalțe purtat de acel cifru secret al vieții.

Ce număr necunoscut în timpul vieții mele mi-ar plăcea să aflu în acel moment suprem? Ah, ca de obicei, am formulat deja pretenții, condiții, întrebări…

Recomandări

Drumul de la Ceaușescu la Georgescu. Bonus: pericolul unui front „suveranist” care înseamnă, de facto, moartea statului român european

Mai înțelept ar fi să renunț la această fantasmagorie și să îmbătrânesc așa, strecurându-mă printre cifrele acestei lumi, ca un schior talentat printre jaloane, suportându-le până într-o zi, când am să mă ciocnesc de-un număr de ani și atât de cruntă îmi va fi lovitura, încât o să mă bușească la pământ, închizându-mi ochii.

Post-Scriptum: Acest text are 818 cuvinte și 4.816 semne cu tot cu spații. 

Urmărește-ne pe Google News