Cum infectează creierul virusul SARS-CoV-2. Descoperirile făcute de oamenii de știință

Studiul, realizat în colaborare de oamenii de ştiinţă de la Universitatea Northwestern (NU) şi de la Universitatea Illinois-Chicago, a scos la iveală o serie de mutaţii ale proteinei de vârf SARS-CoV-2 (spike – partea virusului care îl ajută să pătrundă în celule) care au sporit capacitatea virusului de a infecta creierul şoarecilor.

„Examinând genomurile virusurilor găsite în creier comparativ cu plămânii, am constatat că cele cu o deleţie (n.r. – tip de mutatie genetică ce se caracterizează prin ştergerea unui fragment de la nivelul unui cromozom) specifică în proteina spike erau mult mai eficiente în infectarea creierului acestor animale”, a declarat într-un comunicat autorul corespondent Judd Hultquist, profesor de medicină şi specialist în boli infecţioase şi microbiologie-imunologie la facultatea de medicină a NU.

Modificările proteinei „spike” ajută virusul să infecteze diferite celule din organism

În acest studiu, cercetătorii au infectat şoareci cu SARS-CoV-2 şi au secvenţiat genomurile virusurilor care s-au replicat în creier comparativ cu plămânii.

În plămâni, proteina spike arăta foarte asemănător cu virusul folosit pentru infectarea şoarecilor. Cu toate acestea, în creier, majoritatea virusurilor prezentau o deleţie sau o mutaţie într-o regiune critică a proteinei spike, care dictează modul în care aceasta intră într-o celulă.

Recomandări

Ajutat de amantă și de soție, un candidat la primărie a dat foc casei în care dormeau copiii

Atunci când virusurile cu această deleţie au fost utilizate pentru a infecta direct creierul şoarecilor, acesta a fost în mare parte reparat atunci când a migrat către plămâni.

„Pentru ca virusul să circule de la plămâni la creier, a necesitat modificări ale proteinei spike despre care se ştie deja că dictează modul în care virusul intră în diferite tipuri de celule”, a explicat Hultquist.

„Credem că această regiune din spike este un relator critic care permite sau nu pătrunderea virusului în creier şi ar putea avea implicaţii majore pentru tratamentul şi gestionarea simptomelor neurologice raportate de pacienţii COVID-19”, a adăugat ea.

Descoperirea care ar putea ajuta la tratarea COVID „de lungă durată”

SARS-CoV-2 a fost mult timp asociat cu diverse simptome neurologice, cum ar fi pierderea mirosului şi a gustului, „ceaţă cerebrală” şi „COVID de lungă durată”.

„Încă nu se ştie dacă COVID prelungit este cauzat de infectarea directă a celulelor din creier sau de un răspuns imun advers care persistă dincolo de infecţie”, a menţionat Hultquist.

„Dacă este cauzată de infectarea celulelor din sistemul nervos central, studiul nostru sugerează că ar putea exista tratamente specifice care ar putea funcţiona mai bine decât altele în eliminarea virusului din acest compartiment”, a adăugat cercetătoarea.

Urmărește-ne pe Google News