Votul recent din Adunarea Generală ONU contra invaziei rusești în Ucraina a obținut un scor istoric: circa 75% dintre cei 192 de membri ai organizației mondiale au fost de partea statului agresat. Majoritatea copleșitoare a statelor membre a spus, prin acel vot, nu doar că vrea pace și nu război, sau că principiile dreptului internațional nu pot fi călcate în picioare, ci și că „lumea a treia” – inventată de URSS pentru a combate imperialismul capitalist occidental – nu mai există.
Ideologia „proletarilor din toate țările”, care se unesc sub conducerea lui Stalin, a murit. Cominternul a pierdut ultima sa bătălie. Remodelată prin libertățile degajate după 1991 (colapsul URSS), stimulată de globalizarea liberală a comerțului, galvanizată de impactul economic al noilor tehnologii și de revoluția din comunicarea socială, comunitatea internațională din secolul XXI, lasă Rusia neostalinistă a lui Putin nu doar într-o minoritate jenantă (alături de Coreea de Nord și alte câteva state falite), dar și fără o narațiune mobilizatoare.
Exact asta explică, în profunzime, eșecul inevitabil al revizionismului geopolitic promovat de Putin: el spune o poveste care, spre deosebire de mitologia marxist-leninismului postbelic, nu mai seduce și nici nu mai inspiră pe nimeni. Neomarxismul cultural întreținut cu precădere în partea educată și plictisită de bunăstare a tineretului euro-american își stinge flacăra insurecțională de îndată ce cad bombe și se aud huruituri de șenile.
Vrei să-l citești pe Foucault, dacă sorbi un latte la Starbucks, cu iPhone-ul bine încărcat. Ești mai puțin entuziast contra nedreptăților și discriminărilor dacă decorul de lângă tine începe să semene cu documentarele Netflix despre diviziile de tancuri din al Doilea Război Mondial.
N-am auzit aplauzele Gretei Thunberg pentru acțiunea lui Putin și nici nu vom vedea marșuri BLM în apărarea oligarhilor ruși. Până și hackerii anarhiști din gruparea Anonymous lucrează contra celui mai de succes ofițer KGB din istorie.
Sistemul creat de Putin este cel sovietic, plus o glazură capitalistă, cu dividende pentru complicii puterii de la Kremlin. Un sistem cu alegeri pilotate, cu servicii secrete atotputernice și opulente, care derulează toate afacerile strategice, achiziționează bunuri de lux, cumpără presa și asasinează disidenți.
Ca și URSS, el se bazează în totalitate pe propagandă, dezinformare și minciună sfruntată. Dar, prin dedulcirea la capitalism, sistemul acesta și-a pierdut carisma romantică, forța ascetică a primilor bolșevici sau capacitatea de a mobiliza idealismul unor intelectuali naivi, care-și doresc „o lume mai bună și mai dreaptă”. Putin nu mai apără azi decât mesianismul panslavist și excepționalismul rusesc, de care orice ins, de orice altă naționalitate, nu e nicidecum interesat.
Poate că, până la invazie, Rusia celor două metropole-vitrină – Moscova și Sankt Petersburg – mai avea un farmec pentru marii evazioniști, pentru diferiți actori de film dezabuzați (precum Gérard Depardieu) sau pentru amatorii „neo-con” de stereotipuri exotice (votcă și caviar, șampanie, top modele blonde & baletul de la teatrul Balșoi).
Prin retragerea a peste o sută de mari companii occidentale de pe piața rusă și după ce efectul cumulat al celorlalte sancțiuni din pachet vor pune pe butuci standardele obscene ale noii nomenclaturi, nici măcar „conservatorii răi” din Occident nu-și vor mai recunoaște în Putin aliatul „obiectiv” de până ieri. Marine Le Pen a dat la topit 1,2 milioane de broșuri electorale în care apărea la braț cu Vladimir Vladimirovici: știe și ea că, dacă n-ar fi făcut asta, ar fi pierdut cu și mai mare răsunet campania pentru prezidențialele franceze.
Aici, soarta lui Putin se apropie de cea a lui Hitler, care și-a bazat, de asemenea, ideologia pe o idee non-universală: rasa germanică. În nicio etapă a războiului, tiranul nazist nu a distrus însă alte neamuri germanice, așa cum face Putin acum, atacând barbar un alt popor slav. Ideea din spatele lui Putin – unificarea slavilor într-un nou imperiu rus care să țină la distanță (și eventual să înfrângă) Occidentul – nu va face decât să le inspire slavilor din alte zări o durabilă aversiune față de ruși.
Peste câteva săptămâni, când propriii supuși ai sceleratului de la Kremlin se vor întreba cu ce-au greșit pentru a se trezi fără medicamente, alimente, bani, zboruri civile și respectul cuvenit oricărei nații onorabile, narațiunea lui Putin va exploda odată cu el.
foto: Hepta/Protest în New York contra invaziei rusești