„Fierăstrăul Codrilor”. Trimis în judecată pentru corupție, votat cetățean de onoare de consilieri PSD și PNL
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Omul de afaceri Traian Larionesei a fost votat, la finalul lunii noiembrie, cetățean de onoare al județului Bistrița-Năsăud, la mai puțin de o lună după ce procurorii DNA l-au trimis în judecată. De ce s-a dezis PSD de Niculae Bădălău, dar onorează, alături de PNL, o altă persoană cercetată penal, analizează într-un articol pentru cititorii Libertatea activistul de mediu Mihai Goțiu, fost senator și actual membru USR.
Cuprins:
Confruntați cu daunele de imagine cauzate de reținerea și inculparea penală a lui Niculae Bădălău, liderii PSD s-au dezis de el și au anunțat revocarea lui. În același timp însă, într-un caz incomparabil mai puțin mediatizat, n-au avut nicio reținere să voteze, braț la braț cu PNL (înainte de Ziua Națională), acordarea titlului de cetățean de onoare lui Traian Larionesei, un personaj care are afaceri de sute de milioane de euro pe bani publici și reprezentant de seamă al Cartelului lemnului, la mai puțin de o lună de la trimiterea lui în judecată, pentru corupție, de procurorii DNA, scrie Mihai Goțiu, într-un articol publicat pe Libertatea.
Știrile despre cazul Bădălău au fost deschidere în presa scrisă și la TV. Și e normal: nu ai în fiecare zi un fost prefect, fost parlamentar, fost vicepreședinte al Senatului României, fost ministru și vicepreședinte al Curții de Conturi, acuzat de dare de mită, trafic de influență, scos cu cătușe la mâini și arestat preventiv. Așadar, nu e de mirare că PSD s-a grăbit să anunțe că se dezice de omul pe care l-a propulsat în asemenea funcții publice (în ciuda antecedentelor sale penale) și că a declanșat procedurile de revocare.
În același timp însă, tot PSD, care deține majoritatea în Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, l-a votat (cu susținerea PNL), pe 25 noiembrie, cetățean de onoare al județului pe Traian Larionesei, la mai puțin de o lună după ce procurorii DNA l-au trimis în judecată pentru corupție.
Cazul a trecut aproape neobservat în presă (atât trimiterea în judecată, cât și propunerea de a-l face cetățean de onoare). Majoritatea publicațiilor (locale) au promovat doar comunicatul de presă al instituției, cu lista celor 10 persoane care au fost propuse (și apoi votate) în ședința CJ Bistrița-Năsăud din 25 noiembrie cetățeni de onoare și doar câteva au sesizat enormitatea deciziei. Și, pentru a nu risca o eventuală amplificare a scandalului, după votul din 25 noiembrie, CJ Bistrița-Năsăud nu a mai comunicat nimic și cu greu am găsit o unică (!) referință în presa locală (cel puțin la căutarea pe Google) cu privire la rezultatul votului.
Modul diferit de reacție (pe unul îl revocă din funcție, pe altul îl face cetățean de onoare după trimiterea în judecată pentru corupție) nu e doar un caz de ipocrizie ori dublu standard din partea PSD, ci un simptom al schimbării de paradigmă în ceea ce privește împărțirea banilor publici și a rentelor de partid. Pentru că oricât ar fi de revoltător cazul Bădălău, afacerile lui și ale familiei pălesc pe lângă cele ale lui Traian Larionesei, atât ca sume în sine, cât și ca miză și impact. Iar pentru a înțelege diferențele, se cuvine o scurtă descriere a celui din urmă și a afacerilor lui.
Cine e „Fierăstrăul Codrilor”
Pe plan local și printre activiștii de mediu, Traian Larionesei și-a căpătat supranumele de „Fierăstrăul Codrilor”. Și nu pe degeaba: cea mai cunoscută firmă a lui, Frasinul, s-a ridicat și a prosperat pe seama tăierilor de păduri. Și nu este o firmă la capitolul „și altele” din cele aproximativ 2.000 care se ocupă cu o asemenea activitate în România, ci cea mai mare firmă românească privată de exploatare a pădurilor autohtone, principal furnizor de materie primă pentru Cartelul lemnului (din care mai fac parte procesatori ca Holzindustrie Schweighofer, Egger sau Kronospan).
Cartelizarea exploatării și procesării lemnului din România a fost sancționată de Consiliul Concurenței, în ianuarie 2021, cu o amendă-record, de aproape 130 de milioane de lei (aproximativ 26,6 milioane de euro), aplicată pentru 31 de firme. Și în mediatizarea amenzii, jurnaliștii s-au axat pe cele trei companii austriece - HS Timber (Holzindustrie Schewighofer), Kronospan și Egger - care au încasat grosul amenzilor. Toate trei sunt firme de procesare, lista fiind completată de firme de exploatare care le asigurau materia primă (fără de care Cartelul lemnului și practicile acestuia n-ar fi fost posibile), lider al acestora fiind exact Frasinul, amendată cu peste 3 milioane de lei.
„Au fost încălcate regulile de concurență prin realizarea unor înțelegeri și/sau practici concertate pentru împărțirea loturilor/partizilor de masă lemnoasă, în funcţie de interes, precum şi/sau pentru împărţirea surselor de aprovizionare.
Companiile își coordonau comportamentul prin schimburi de informații sensibile din punct de vedere comercial privind necesarul de materie primă, politica de achiziție de masă lemnoasă, organizarea internă, precum și strategia comercială de participare la anumite licitații sau conduita de a licita/de a nu licita la anumiți partizi/loturi de masă lemnoasă.
În acest fel, companiile eliminau concurența dintre ele în cadrul licitațiilor pentru a adjudeca masa lemnoasă la cel mai mic preț posibil, de cele mai multe ori, în detrimentul statului, care încasa mai puțini bani”, se arată în comunicatul Consiliului Concurenței din ianuarie 2021
De altfel, activitățile firmelor lui Larionesei au fost vizate de cercetările procurorilor DNA încă din 2015, Frasinul și Austroforest (firmă înființată de Larionesei, ulterior „pasată” către Dorel Cârdan, unul dintre cei care l-au propus acum pentru titlul de cetățean de onoare pe Larionesei!) fiind principalele firme investigate pentru tăieri ilegale pe raza Direcției Silvice Bistrița-Năsăud, iar principala beneficiară a lemnului fiind Holzindustrie Schweighofer. Cinci ani mai târziu, Larionesei a scăpat de acuzațiile penale din acest dosar, în cauză rămânând doar Gheorghe Ivan, șeful Direcției silvice județene.
De la tocatul pădurii publice la „tocatul” banilor publici
Câteva anchete ale presei (PRO TV, RISE Project) și ale activiștilor de mediu (Agent Green) au surprins, totuși, o parte din amploarea afacerilor firmei Frasinul și a practicilor acesteia. Cea mai cunoscută investigație (realizată de PRO TV pe baza unei documentări Agent Green), alături de alte investigații ale activiștilor de mediu (Declic și Tiberiu Boșutar), precum și de propriile documentări pe teren (împreună cu activiști din Asociația Valori Superioare), a prezentat Frasinul ca una dintre principalele utilizatoare ale metodei Tocătorul (de albire a unei mari părți a lemnului tăiat ilegal), care a dus, în cele din urmă, în 2020, la modificarea definiției „materialului lemnos” în Codul Silvic, care a reușit să o diminueze.
Dar, între timp, Traian Larionesei și Frasinul s-au extins către afaceri mai „onorabile”, în domeniul construcțiilor de drumuri și poduri, canalizări, lucrări hidrotehnice etc. Evident, contracte din bani publici, din bugetele locale, bugetul național și fonduri europene. În ultimii ani, valoarea totală a acestora a ajuns la sume amețitoare.
Potrivit sicap.ai (un motor de căutare pentru baza de date a licitațiilor publice și achizițiilor directe; datele sunt preluate din portalul guvernamental de licitații publice e-licitatie.ro în baza Licenței pentru Guvernare Deschisă v1.0), Frasinul ar avea contractate lucrări publice în valoare de peste 460 de milioane de euro (cele mai mari sume pentru contracte fiind încheiate în ultimul an și jumătate). Tel Drum și Liviu Dragnea au toate motivele să invidieze succesul lui Traian Larionesei și Frasinul! Mai ales când Dragnea a trecut deja prin pușcărie, în vreme ce Larionesei e făcut cetățean de onoare!
Trimis în judecată la început de noiembrie
Nu e însă totul roz în imperiul lui Larionesei. Recent, s-a ales cu un alt dosar penal, legat de unul dintre contractele lui, construirea unui drum finanțat din fonduri europene. SC Frasinul SRL, SC Dimex Company SRL și administratorii celor două firme au fost trimiși în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) - Serviciul teritorial Cluj, se arată într-un comunicat al instituției, din data de 3 noiembrie.
Potrivit procurorilor DNA, cele două societăți comerciale menționate și administratorii lor au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de participație improprie la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată și executare de activități miniere fără permis sau licență.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarele:
„În perioada 2014-2015, în contextul implementării a două proiecte finanțate din fonduri nerambursabile ce vizau modernizarea infrastructurii rutiere forestiere în comunele Josenii Bârgăului și Prundu Bârgăului, județul Bistrița-Năsăud, administratorii celor două societăți ar fi pus la dispoziția reprezentanților celor două comune mai multe documente nereale pe care aceștia din urmă le-ar fi depus fără vinovăție la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (A.P.D.R.P.)”, se arată în rechizitoriul procurorilor.
Documentele respective cuprindeau informații nereale referitoare la:
- proveniența pietrei sparte ce a fost utilizată la construcția unora dintre drumurile forestiere (o parte din acest produs de carieră ar fi fost exploatat fără drept de la fosta mină Colbu, situată pe raza comunei Prundu Bârgăului)
- constructorul care ar fi efectuat în realitate majoritatea lucrărilor de construcție a unuia dintre drumuri (această activitate ar fi fost subcontractată fără drept unei societăți comerciale, fără a fi anunțat beneficiarul lucrării).
- aceste demersuri ar fi avut ca rezultat prejudicierea, de către cei doi oameni de afaceri, a bugetului UE cu suma de 4.156.577 de lei și a bugetului Agenției Naționale pentru Resurse Minerale în sumă de 34.122 de lei.
„Afaceri de succes și proiecte inovative”
Începutul sfârșitului pentru Traian Larionesei și imperiul lui? Ei bine, nu. Doar câteva săptămâni mai târziu, presa locală prezenta pe larg lista cu cele 10 personalități care urmau să fie votate, în ședința CJ Bistrița-Năsăud, din 25 noiembrie, cetățeni de onoare ai județului.
Alături de Traian Larionesei, pe listă se mai aflau: Virginia Linul (creatoare de costume populare), Mircea Popa, cunoscut ca Mircea Bravo (actor și creator de conținut în mediul online), Iosif Ciunterei (etnolog), Pele Gavril Balint (jucător și antrenor de fotbal), prof. univ. dr. loan Sbârciu (artist plastic, fost rector al Universității de Artă și Design Cluj-Napoca), Ioan Nicolae Băciuț (poet, jurnalist, critic și istoric literar), prof. univ. dr. Ioan Bolovan (istoric român, profesor universitar și fost prorector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca), dr. Vasile Lechinţan (istoric, arhivist și prozator), Emanuel Babici (fost ministru adjunct și secretar de stat la Ministerul Industriei).
Printre cei care au mai primit această distincție în anii anteriori se numără campioana olimpică Gabriela Szabo, fostul internațional de fotbal Lucian Sânmărtean, fostul ministru al educației Liviu Maior, academicienii Dumitru Protase și Ioan-Aurel Pop (actualul președinte al Academiei Românie - lista completă, aici)
Printre cei care l-au propus pentru acest titlu pe Traian Larionesei se numără și Sorin Dorel Cârdan, asociatul de la Austoforest, cercetat și el în dosarul DNA din 2015. Cum s-ar spune, „împreună la bine și la... mai bine”.
„În semn de apreciere pentru aportul de excepție adus mediului de afaceri din județul Bistrița-Năsăud, prin dezvoltarea unor afaceri de succes și pentru realizarea de proiecte inovative”, se arată în motivarea recomandării de acordare a titlului de cetățean de onoare pentru Traian Larionesei.
De-a dreptul „inovative” afacerile lui Larionesei în domeniul tăierilor ilegale de păduri și distrugerii mediului (efectul exploatării fără drept a carierei din dosarul recent). Nu s-a întâmplat nicio surpriză pe 25 noiembrie, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud (cu o componență de 14 consilieri PSD, 12 PNL, 4 PMP și unul ALDE) votându-l cetățean de onoare pe Larionesei cu 27 de voturi „pentru”, 3 „împotrivă” și un vot neexprimat (fiind vorba de persoane, votul a fost secret).
Ce a câștigat Larionesei de pe urma acestei distincții? Aparent, nu mare lucru, pentru o persoană care se distrează în expediții de vânătoare tip safari în Africa ori dincolo de Cercul Polar, pe unde se fotografia alături de tigri, antilope ori elani uciși. Mai jos sunt beneficiile oficiale din Regulamentul privind acordarea titlului de „cetăţean de onoare al judeţului Bistrița-Năsăud”:
„Art.12. Acordarea titlului de cetăţean de onoare al judeţului Bistrița-Năsăud conferă titularului următoarele drepturi:
a) de a lua cuvântul în cadrul şedinţelor Consiliului Judeţean Bistrița-Năsăud, la dezbaterile materialelor care privesc comunitatea;
b) de a participa la toate manifestările desfăşurate sub patronajul Consiliului Judeţean Bistrița-Năsăud;
c) accesul gratuit în cadrul Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud;
d) accesul gratuit la spectacolele organizate de Centrul Judeţean pentru Cultură Bistrița-Năsăud”.
De ce s-a dezis PSD de Bădălău, dar l-a votat cetățean de onoare pe Larionesei
Mi-e greu să cred că își va face timp Larionesei să vorbească în ședințele Consiliului Județean, când are fir direct cu jupânul județului, Radu Moldovan, ori cu miniștri (cum a fost Ioan Deneș, fostul ministru bistrițean al apelor și pădurilor). Și nu mi-e greu să-mi dau seama că prin expedițiile și partidele de vânătoare, la care au participat și diferiți „aleși” și angajați ai statului român, nu se discută doar de-ale vacanței.
Ceea ce îl interesează pe Traian Larionesei e „onoarea”, „prestigiul” public pe care îl conferă o asemenea titulatură. Iar propunerea și susținerea lui drept cetățean de onoare transmite un mesaj clar către toți cei îmbârligați în afacerile cu bani publici - că nu sunt lăsați singuri când le mai bate câte un procuror la ușă. Nimic nou sub soare, veți spune, asta au făcut mai mereu cei care au împărțit tortul banilor publici în ultimele decenii, în România. Iar revocarea (anunțată) a lui Niculae Bădălău din funcția de șef (adjunct) la Consiliul Concurenței nu schimbă situația.
Periodic, câte unul dintre dinozauri este aruncat din barcă, atunci când aceasta riscă să se scufunde cu toți. Iar aruncarea peste bord se face cu mare pompă publică și cât mai vizibil, într-un mod ritualic, să mai stingă din revolta cetățenilor și să abată atenția de la marile tunuri ale zilei.
Pentru că, până la urmă, în ciuda marii vizibilități a lui Niculae Bădălău (prin prisma funcțiilor publice ocupate), afacerile lui, de la furatul sacilor cu grâu pentru un curcan și până la dosarul pentru care e trimis acum în judecată, sunt niște găinării (inclusiv, la propriu, în cazul primei lui condamnări penale) prin comparație cu miza actualului deceniu: zecile de miliarde de euro din PNRR, PNDL 3, zis și Anghel Saligny, și fondurile structurale care vor alimenta România în anii care vin.
PSD și aliații își permit să se dispenseze de un personaj preocupat mai mult să-și hrănească firmulițele fiului, fiicei, ginerelui și niște aleși locali fideli, dar nu și de „marile afaceri” (gen Frasinul) prin care sunt albite și redistribuite sute de milioane și miliarde de euro.
Aceste afaceri au nevoie de „onorabilitate” în ochii cetățenilor, pentru a putea fi livrate (și acceptate) către publicul larg. De aceea, e mai multă nevoie de un personaj ca Larionesei (și de spălarea imaginii lui publice) decât de un Niculae Bădălău expirat. Unde mai pui că și din tăierile ilegale de păduri încă curg sute de milioane de euro anual, în zona neagră a economiei și a protectorilor ei politici.
Nota bene: Traian Larionesei nu e singurul patron pornit „de jos”, cu drujba, către „onorabilitatea” marilor contracte din bani publici. Și la Cluj, unul dintre dezvoltatorii imobiliari care vor să radă Pădurea Hoia pentru un proiect aberant și-a început afacerile cu un... gater. Dar despre ridicatul drujbiștilor și gateriștilor autohtoni către zona gulerelor albe, mai pe larg, cu altă ocazie.
User Șters 07.12.2022, 09:45
Încă n-ați înțeles că astea pe care le enumerați aici drept defecte/fapte antisociale sunt, în opinia lor, condiții obligatorii pentru funcții și privilegii?
ClaraM 07.12.2022, 10:21
Pentru ei onoarea e egala cu corupția, nu e nimic nou sub soare, dar totuși sa o și premiezi e deja de domeniul nesimțirii crase. Fac ăștia cu bolta pe romani fără nicio jena. Ce personaj scârbos !!
nasty1 07.12.2022, 11:05
Astia sunt cetatenii reprezentativi pentru "onoarea" PSD si PNL: penalii!
misu50 07.12.2022, 11:10
D-le Gotiu asta inseamna descentralizarea "originala", made in Romania...
mihairg 07.12.2022, 14:23
da, ăsta e sistemul ”baroniilor”, care pe lângă politicienii de fațadă au nevoie și de asemenea personaje
User Șters 07.12.2022, 11:20
E ceva normal pentru politicienii români,este ca un premium de consolare ptr acest personaj penal care le-a umplut conturile personale.DNA ul ,care este controlat politic ( cine numeste sefii parchetelor?) o sa-l scoată vinovat doar pe acest Acar Păun nu si pe politicieni.Probabil va lua 5 ani de pușcărie (vezi statistica condamnarilor) , va sta 1 an jumate,ptr ca va fi scos ptr buna purtare,apoi back in business ptr ca baietii vor fi in foame de bani si au nevoie de el. PS. 1.Bădălău a căzut că nu știa ce scrie in Biblie " păcatele se iartă,prostia se plătește". Decontează viata de VIP a fiului si poșetele Louis Vuitton ale Biancăi Drăgușanu. 2.Dezicerea in politică e ceva normal la PSD.S-au dezis de A.Nastase,de Geoană,de Dragnea,iar acum de Bădălău.Daca ii intrebi ce se intâmplă o să-ți spună celebra frază " suntem un partid viu". Deci un "partid viu" isi mazileste leaderii si se dezice de ei ,exact ca-n filmele cu mafioți.