De ce contează ESG în strategiile de afaceri din 2025?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
ESG se referă la trei factori-cheie - mediu, social și guvernare - folosiți pentru a măsura sustenabilitatea și impactul etic al unei companii. Iată de ce contează ESG în strategiile de afaceri din 2025, mai mult decât oricând!
Cuprins:
Cerințe și reglementări mai stricte
În Uniunea Europeană și implicit în România, sustenabilitatea și raportarea ESG au devenit domenii prioritare în 2025, datorită angajamentului blocului comunitar de a atinge obiectivele climatice și sociale ambițioase. Reglementările stricte de decarbonizare introduse de UE, în corelare cu strategiile naționale, exercită o presiune semnificativă asupra companiilor, determinând o creștere a importanței evaluării companiilor ESG.
1. Directiva CSRD (Corporate Sustainability Reporting Directive)
În 2025, CSRD înlocuiește și extinde raportarea conform Directivei NFRD (Non-Financial Reporting Directive). Obligația de raportare se extinde și asupra IMM-urilor mari, nu doar asupra companiilor listate sau a celor din sectoare reglementate.
Companiile trebuie să furnizeze date detaliate despre impactul lor asupra mediului, politicile sociale și practicile de guvernanță, conform standardelor elaborate de EFRAG (European Financial Reporting Advisory Group). Toate companiile din România care depășesc pragurile stabilite (250+ angajați, cifră de afaceri de 40 milioane EUR sau active totale de 20 milioane EUR) vor trebui să raporteze conform noilor standarde. [1]
2. Regulamentul UE privind taxonomia verde
Taxonomia UE definește ce activități economice pot fi considerate sustenabile. În 2025, companiile din România trebuie să demonstreze conformitatea activităților lor cu criteriile de sustenabilitate, pentru a atrage:
- investiții sustenabile: instituțiile financiare și fondurile de investiții vor evalua companiile în funcție de alinierea lor la taxonomie;
- acces la finanțări verzi: băncile locale, precum BCR sau BRD, oferă tot mai multe linii de credit destinate proiectelor care respectă criteriile taxonomiei. [2]
3. Strategia „Fit for 55” și cerințele de reducere a emisiilor
Strategia UE „Fit for 55” vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030. În 2025:
- Sectoarele cheie afectate: energie, transport, agricultură și industrie. În România, companii din aceste domenii sunt obligate să-și reducă amprenta de carbon.
- Certificatul ETS (Emissions Trading System): marii poluatori, cum ar fi producătorii de energie, trebuie să respecte cotele de emisii, iar costurile ridicate ale certificatelor de carbon cresc presiunea economică. [3]
Așteptările investitorilor
Investitorii consideră că o strategie ESG solidă indică:
- Rezistență la riscuri: companiile care își gestionează eficient riscurile legate de mediu, sociale și de guvernanță sunt mai bine pregătite pentru provocările economice și reglementările stricte.
- Management eficient: ESG este văzut ca un semn al unei conduceri responsabile, cu o viziune strategică pe termen lung.
- Valoare pe termen lung: studiile arată că fondurile și companiile care integrează ESG în operațiunile lor au o performanță mai stabilă și mai bună în timp, datorită unei abordări sustenabile a afacerii. [4]
În plus, companiile care nu implementează strategii ESG se confruntă cu:
- Excluderea din portofolii: investitorii evită companiile percepute ca având un risc reputațional sau operațional ridicat din cauza lipsei de conformitate ESG.
- Acces limitat la capital: băncile și investitorii cer tot mai frecvent dovezi ale performanței ESG înainte de a acorda credite sau finanțări.
- Costuri de finanțare mai mari: companiile fără strategii ESG sunt considerate mai riscante, ceea ce le determină să plătească dobânzi mai mari pentru credite sau să accepte condiții financiare mai puțin favorabile.
Companiile cu un scor ESG mare au acces mai facil la finanțări și credite
În 2025, factorii ESG au devenit criterii cheie pentru instituțiile financiare și investitori, deoarece performanța ESG a unei companii este percepută ca un indicator al sustenabilității și stabilității sale financiare pe termen lung. Iată de ce companiile cu un scor ESG ridicat sunt avantajate:
- Instituțiile financiare folosesc criterii ESG pentru a evalua riscurile asociate cu împrumuturile sau investițiile. Companiile cu un scor ESG ridicat sunt văzute ca având practici de afaceri mai responsabile, gestionând eficient riscurile legate de:schimbările climatice;reglementările stricte de mediu;
- Companiile cu un scor ESG ridicat pot accesa mai ușor:Credite verzi: împrumuturi destinate proiectelor ecologice, oferite la dobânzi mai avantajoase;
- Un scor ESG mare este adesea asociat cu un profil de risc mai scăzut, ceea ce poate duce la:rate ale dobânzii mai mici;
Acest lucru reflectă încrederea creditorilor că aceste companii vor respecta obligațiile financiare și vor rămâne stabile pe termen lung.
Consumatorii sunt din ce în ce mai conștienți
În 2025, consumatorii sunt mai bine informați și mai conștienți ca niciodată despre impactul produselor și serviciilor pe care le aleg asupra mediului, societății și economiei globale. Generațiile Millennials și Gen Z, care reprezintă acum cea mai mare parte a forței de muncă și a puterii de cumpărare, joacă un rol central în acest fenomen.
Ei cer de la branduri mai mult decât produse sau servicii: vor transparență, sustenabilitate și valori aliniate cu ale lor. Într-un astfel de context, companiile care integrează ESG în strategii își pot crește vânzările, precum și reputația și loialitatea consumatorilor.
Consumatorii sancționează brandurile lipsite de etică
Lipsa unei strategii ESG sau acuzațiile de practici neetice (poluare, exploatarea muncitorilor, lipsa diversității) duc adesea la boicoturi organizate pe rețelele sociale. Din acest motiv, brandurile care ignoră valorile consumatorilor pierd rapid cota de piață în fața competitorilor mai responsabili.
De la acces mai ușor la finanțare și atragerea investitorilor, până la câștigarea încrederii consumatorilor și reducerea riscurilor, integrarea sustenabilității, responsabilității sociale și a unei guvernanțe solide reprezintă o obligație morală și o oportunitate strategică.
În 2025, companiile care aleg ESG nu doar supraviețuiesc, ci devin lideri ai schimbării. Tu ce rol vrei să ai?
Surse
[1] Comes, Madalina. “Directiva CSRD in Romania: Raportarea de Sustenabilitate a Companiilor - Servelect ESCO.” Servelect ESCO, 10 Dec. 2024, servelect.ro/directiva-csrd-in-romania/Accessed 28 Jan. 2025.
[2] verzi. “Taxonomia UE: Investiții Verzi Pentru a Stimula Finanțarea Sustenabilă | Teme | Parlamentul European.” Teme | Parlamentul European, 2020, www.europarl.europa.eu/topics/ro/article/20200604STO80509/taxonomia-ue-investitii-verzi-pentru-a-stimula-finantarea-sustenabila. Accessed 28 Jan. 2025.
[3] “„Pregătiți Pentru 55” - Planul UE Pentru O Tranziție Verde.” Consilium, 2022, www.consilium.europa.eu/ro/policies/fit-for-55/. Accessed 28 Jan. 2025.
[4] Chen, Simin, et al. “Environmental, Social, and Governance (ESG) Performance and Financial Outcomes: Analyzing the Impact of ESG on Financial Performance.” Journal of Environmental Management, vol. 345, 8 Sept. 2023, pp. 118829–118829, www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0301479723016171, https://doi.org/10.1016/j.jenvman.2023.118829. Accessed 28 Jan. 2025.
Sursa foto: Shutterstock.com
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
